Cernobâliştii au primit ajutoare de la Primăria Chişinău

75 de participanţi la lichidarea avariei de la Cernobâl şi văduve ale victimelor catastrofei au primit de la Primăria capitalei ajutoare financiare, pachete cu produse alimentare şi medalii comemorative. Municipalitatea le-a oferit invalizilor de gradul întâi câte o mie de lei, celor de gradul doi – câte 800 de lei. Invalizii de gradul trei şi văduvele au primit câte 500 de lei. Totodată, conform unui ordin al Ministerului Apărării, participanţii au primit medalii comemorative, inclusiv, 5 dintre ei post-mortem. Primarul interimar al capitalei, Vasile Ursu a spune că autorităţile locale susţin în măsura posibilităţilor aceste persoane, inclusiv prin asigurarea cu spaţiu locativ. În 2004, pentru această categorie de persoane a fost dat în exploatare un bloc de locuit cu 80 de apartamente, iar construcţia celui de-al doilea urmează să înceapă. Totodată, Primăria a acordat 35 de loturi de pământ pentru construcţie individuală, iar Consiliul Municipal acordă garanţii la acordarea creditelor preferenţiale pentru participanţii la lichidarea catastrofei de la Cernobâl care au nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor de trai. Când s-a întâmplat avaria de la Cernobâl, Zaharia Aromanesii avea 18 ani şi era militar. Alături de alţi ostaşi, a fost obligat să asigure paza staţiei atomo-electrice timp de un an şi jumătate. În prezent, Zaharia Aromanesii suportă consecinţele, împreună cu familia. Nu au o casă şi stau la gazdă. Şi el, şi copilul său sînt invalizi de gradul I. Vrea să-şi găsească un avocat pentru a acţiona statul în judecată, pentru că acesta nu-şi îndeplineşte obligaţiunile faţă de el ca participant la lichidarea consecinţelor avariei de la Cernobîl. Dar nu are bani să-l plătească pentru că suportă de unul singur cheltuielile pentru tratament. Unii participanţi la lichidarea consecinţelor avariei de la Cernobâl au mers conştient în acea zonă, cunoscând posibilele consecinţe. Este cazul lui Ion Rusu, care acum 20 de ani era profesor de fizică şi matematică. Peste câţiva ani, după întoarcerea de la Cernobâl, a fost nevoit să abandoneze profesia pe motiv că, din cauza mai multor boli, frecventa mai mult spitalele, decât preda lecţiile. Potrivit lui Ion Rusu, statul parcă mai încearcă să facă ceva pentru a-i ajuta pe oamenii care au fost la Cernobâl, dar este puţin. În municipiul Chişinău locuiesc aproximativ o mie de participanţi la lichidarea consecinţelor avariei de la Cernobâl. La 26 aprilie se împlinesc 20 de ani de la catastrofa de la Cernobl.