Pe de o parte, oponenții politici ai Declarației Parlamentului privind retragerea forțelor militare ruse de pe teritoriul țării și cererii Guvernului privind includerea în agenda Adunării Generale a ONU a unui punct intitulat „Retragerea forțelor militare ruse de pe teritoriul Republicii Moldova” afirmă că acestea sunt documente cu caracter politic, care nu vor avea efecte juridice și nu vor contribui în niciun fel la soluționarea conflictului transnistrean. Pe de altă parte, autorii și promotorii documentelor susțin că deși persistă caracterul politic, acestea se bazează pe o abordare juridică și . Mai mult, demnitarii de rang înalt și diplomația moldovenească trebuie să abordeze acest subiect de fiecare dată pentru a informa comunitatea internațională despre această problemă și a face presiuni asupra Federației Ruse. Opiniile în contradictoriu au fost exprimate de către participanții la dezbaterile publice cu tema: „Cererea de retragere a trupelor ruse de pe teritoriu Republicii Moldova: legalitate, avantaje, riscuri și pericole”, organizate de Agenția de presă IPN.
Igor Boțan, expert permanent al proiectului, consideră că declarația Parlamentului este un document politic de manifestare a unei voințe a majorității parlamentare. În opinia sa, această declarație vine într-un context nou și inedit, generat de către hotărârea Curții Constituționale din 2 mai prin care se menționează că staționarea trupelor rusești în Transnistria este ilegală și neconstituțională și că teritoriul transnistrean este ocupat de către Federația Rusă. Decizia Curții Constituționale reprezintă, potrivit expertului, elementul nou, întrucât asemenea declarații răsună practic în fiecare an în cadrul întrunirilor ministeriale ale OSCE care au loc de obicei în prima săptămână a lunii decembrie în capitalele țărilor care dețin președinția acestei structuri. Mai mult decât atât, din când în când, acest mesaj se regăsește și în luările de poziție a demnitarilor de rang înalt din Republica Moldova de la tribuna Adunării Generale a ONU.
În ceea ce ține de cadrul legal, Igor Boțan a amintit despre documentul semnat îniulie 1992, prin care au fost oprite ostilitățile pe malurile Nistrului, și în care se menționa ce acțiuni urmau să aibă loc ulterior. În octombrie 1994, a existat un alt document semnat de către premierul rus Cernomîrdin și cel moldovean Sangheli, în care se spune că retragerea trupelor rusești trebuie sincronizată odată cu elaborarea și acceptarea de către transnistreni a unui statut special în cadrul Republicii Moldova. Expertul a menționat că în prezent lucrurile au un anumit statut – conflictul este înghețat, iar formatul internațional 5+2 este un fel de carapace care păstrează acest statut înghețat până când se limpezesc lucrurile.
Deputatul Partidului Democrat, Sergiu Sîrbu, a declarat că la 21 iulie a anului curent, prin acea Declarație, Parlamentul Republicii Moldova nu a făcut altceva decât a reiterat poziția guvernelor care au fost din 1992 încoace. În calitate de unul dintre autorii acestei inițiative, Sergiu Sîrbu a menționat că declarația este una politică, dar se bazează, exclusiv, pe abordare juridică. Potrivit lui, este vorba despre o solicitare legitimă a autorităților Republicii Moldova cu referire la retragerea necondiționată a trupelor și a munițiilor care au mai rămas pe teritoriul țării și care reprezintă o amenințare constantă penetru securitatea și stabilitatea regională și chiar europeană. De asemenea, este un apel absolut legitim în ceea ce ține de modificarea statutului misiunii de pacificare din una militară în una civilă cu mandat internațional. Deputatul a mai spus că, deși i se pare că această declarație este una întârziată, autoritățile trebuie să reafirme ori de câte ori această poziție, pentru că în caz contrar, va fi pătată memoriea persoanelor căzute în Războiul de pe Nistru, care au luptat pentru integritatea țării.
Deputatul Partidului Socialiștilor, Vladimir Țurcan, consideră că această declarația deybătută este una pur politică fără consecințe juridice, însă foarte periculoasă din punct de vedere politic. „Care este scopul acestor pași? Ce rezultat dorim? Dacă cei care au făcut acești pașii, spun că dorința este de a rezolva cât mai rapid și în cel mai pașnic mod problema transnistreană, toată lumea înțelege că este un fals. Soluționarea acestei probleme nu trebuie să înceapă de la declarații, dar cu a face regulă aici la noi în țară”, opinat parlamentarul. Vladimir Țurcan a declarat că, în ceea ce ține de soluționarea diferendului transnistrean, este nevoie de atras atenția la două aspecte. Primul ține de credibilitatea politică a statului Republica Moldova și a guvernării de la Chișinău pentru populația din regiunea transnistreană. Al doilea aspect ține de crearea în dreapta Nistrului a unor condiții și a unui nivel de viață social-economic atractiv pentru cei din Transnistria. Totul, în opinia sa, trebuie să pornească de la acerste lucruri. Deputatul a mai spus că menirea politicii externe este de a crea condiții pe plan extern pentru soluționarea problemelor interne ale țării. Însă prin asemenea cereri, în viziunea sa, sunt create probleme pe intern, precum și condiții care vor fi un obstacol discuțiile pe plan internațional, în formatul ”5+2”.
Deputatul Partidului Liberal, Roman Boțan, a menționat că această declarație este una necesară, care trebuie actualizată în permanență, iar eforturile Republicii Moldova trebuie să fie constante în vederea internaționalizării acestei probleme. „În acest sens diplomația Republicii Moldova trebuie să depună eforturi ca toți actorii internaționali să cunoască în esență problema și presiunile exercitate asupra Federației Ruse să fie unele care să aducă în perspectivă rezultate. Republica Moldova nu poate soluționa de una singură această chestiune și suportul partenerilor internaționali este esențial”, a opinat parlamentarul. Roman Boțan a mai spus că din discuțiile cu cetățenii din regiunea transnistreană a dedus că presiunea asupra cetățenilor moldoveni din acest teritoriu se resimte, iar Republica Moldova este obligată să apere drepturile cetățenilor săi din tot spațiul său.
Vicepreședintele Partidului Patrioții Moldovei, Sergiu Perciun, a spus că mai presus de orice lege, chiar și de Constituția țării, este voința consolidată a unui popor. „Ce înseamnă Armata a 14-a pentru noi, moldovenii? Înseamnă un garant că nu ne mai ducem, nu mai eșuăm în spațiul românesc”, a opinat Sergiu Perciun, afirmând că în societate se atestă o ”românizare agresivă”. În opinia sa, Armata 14-a trebuie să rămână în Transnistria, una consolidată, pentru că ”pentru Republica Moldova Rusia este o garanție clară că Moldova va supraviețui ca țară, iar poporul moldovenesc nu se va româniza”. Potrivit lui, Rusia poate crea condiții normale de dezvoltare social-economice Republicii Moldova, însă nu Uniunea Europeană sau România.
Dinu Plângău, reprezentantul Partidului Politic Platforma DA, e de părere că subiectul transnistrean trebuie să fie chestiunea numărul unu pe agenda Republicii Moldova, care este de interes național. Potrivit lui, conflictul transnistrean este unul geopolitic, dar și de drept internațional, pentru că părțile implicate sunt două state –Republica Moldova și Federația Rusă, iar Republicii Moldova i s-a încălcat dreptul la integritate teritorială. Reprezentantul PPPDA consideră că acest conflict, din unul armat a fost trtansformat în unul de interes economic. Astfel, diferiți actori politici de la Chișinău, prin intermediul unor instituții din dreapta, dar și din stânga Nistrului, se finanțează separatismul, inclusiv prin intermediul schemelor frauduloase. În opinia sa, înaintarea unei cereri privind retragerea trupelor rusești, rămâne doar la nivel de declarație, ”pentru că faptele spun cu totul altceva și acest lucru denotă că intenția reală de a soluționa acest conflict este una falsă”.
Dezbaterile publice „Cererea de retragere a trupelor ruse de pe teritoriu Republicii Moldova: legalitate, avantaje, riscuri și pericole”, constituie ediția a 76-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, desfășurat cu susținerea Fundației germane Hanns Seidel.
