Pe parcursul mai multor luni, arheologii de la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” au efectuat cercetări pe două situri din Chișinău. Este vorba despre Biserica „Constantin și Elena”, în jurul cimitirului Visterniceni și Piața Veche a Târgului Chișinău, unde astăzi se află Maternitate nr. 2. Cercetările, care sunt efectuate cu sprijinul autorităților municipale, vor continua și anul viitor pe alte trei situri – urmele Bisericii „Sfinților Arhanghel Mihail și Gavriil”, zona adiacentă Turnului de Apă, unde este Muzeul Chișinăului, iar al treilea punct este Așezarea Tătărească, din evul mediu, în zona Visterniceni.
Într-o conferință de presă la IPN, coordonatorul săpăturilor arheologice, Sergiu Musteață, doctor habilitat, UPS „Ion „Creangă”, a declarat că în lunile august-septembrie au fost realizate mai multe secțiuni în zona sitului arheologic din Chișinău biserica „Sfinților Constantin și Elena”. „Scopul cercetărilor în această zonă a fost de a identifica urmele cetății bastionare a Chișinăului care a existat în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, despre care puțină lume știe. Noi sperăm că primele descoperiri vor genera cercetări și mai departe pentru a descoperi și cumva pentru a readuce în peisajul urban aceste urme, iar locuitorii și vizitatorii Chișinăului să cunoască despre această realitate. O altă sarcină pentru această zonă a fost verificarea curții bisericii, inclusiv a fundației bisericii, care de asemenea este din a doua jumătate a secolului XVIII, pentru a înțelege mai bine stratigrafia, starea fundației și multe alte elemente legate de amenajarea din interiorul curții. De asemenea, avem descoperiri impresionante – urme de cavouri, neatinse, cu schelete umane”, a notat arheologul.
Potrivit lui, o altă componentă a fost verificarea situației cimitirului Visterniceni, în jurul căruia au fost multe discuții privind faptul că această zonă a fost exhumată. Se spunea că osemintele umane au fost transferate în Cimitirul „Sfântul Lazăr” în anii 70, în contextul proiectului de amenajare a parcului „Hulbocica”. Însă cele două secțiuni realizate au constatat existența mormintele neatinse. Sunt în jur de 20 de morminte, marea lor majoritate fiind din a doua jumătate a secolului XX. Aceasta confirmă faptul că cimitirul în cea mai mare parte a rămas neatins. Atunci doar au fost demontate și dărâmate pietrele funerare, crucile, monumentele, acestea fiind găsite acum în timpul săpăturilor.
„Sarcinile noastre practic au fost îndeplinite, așteptările au fost realizate. Descoperirile sunt promițătoare și noi ne-am dori ca această zonă să fie în continuare cercetată și amenajată. Cu atât mai mult cu cât sub egida Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare a Consiliului municipal Chișinău există un proiect în lucru privind crearea primului parc arheologic anume în zona Visterniceni. Și eu cred că rezultatele noastre doar facilitează sau aduce argumente în plus ca acel proiect să fie cu bine realizat și implementat în viitorul apropiat”, a precizat Sergiu Musteață.
Ion Tentiuc, membru al echipei de cercetare, a declarat că echipa a fost impresionată de descoperirile din Piața Veche, unde în prezent este Maternitatea nr. 2. Or, nu se știa că a existat Piața Veche, nu s-a știut că era pavată, precum și nu se știa că există, chiar în centrul Chișinăului, sub pavajul Pieței Vechi, un cimitir. „Arheologia este ceea ce merită a fi susținută. Noi încercăm prin eforturile noastre să aducem mai multă lumină asupra trecutului Chișinăului, care merită toată susținerea din partea autorităților”, a notat Ion Tentiuc.
Șefa Direcției arhitectură, Svetlana Dogotaru, a declarat că este pentru prima dată când se fac astfel de cercetări din bani bugetari. „Recunoaștem că aceste cinci situri pe care le avem în cercetare acum sunt puține, dar este ceea cu ce am început. Sper ca pentru anul viitor să avem la fel resurse financiare pentru continuarea proiectelor. Și să putem să accesăm și alte proiecte complementare pentru a continua și cercetările dar și să punem planuri calitative de dezvoltare a teritoriului, planuri care ne pun în valoare patrimoniul și care ne fac dezvoltarea confortabilă”, a mai spus oficialul.
Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.