logo

Centrul pentru Jurnalism Independent lansează rezultatele celei de-a treia etape de monitorizare a modului în care este reflectată campania electorală


https://www.ipn.md/index.php/ro/centrul-pentru-jurnalism-independent-lanseaza-rezultatele-celei-de-a-treia-etape-7542_1064632.html

                                                                                        

                                                                                              Comunicat de presă

Centrul pentru Jurnalism Independent lansează, în cadrul Coaliţiei Civice pentru Alegeri Libere şi Corecte, rezultatele celei de-a treia etape de monitorizare a modului în care este reflectată campania electorală pentru alegerile parlamentare anticipate de către principalele mass-media din Republica Moldova.

Concluzii generale

Posturi radio/TV:
În perioada 25-31 octombrie 2010, cele 10 posturi audiovizuale monitorizate au reflectat activ campania electorală, difuzând în total 1965 de materiale cu impact electoral direct sau indirect. Marea majoritatea a posturilor au reuşit să asigure pluralism de opinie în materialele relevante prezentei monitorizări.

Astfel, posturile publice Moldova 1 şi Radio Moldova au continuat să ofere acces în ştiri şi programe mai multor concurenţi electorali, inclusiv celor reprezentând partidele extraparlamentare şi candidaţii independenţi. Se remarcă reducerea frecvenţei citării ca surse a Preşedintelui interimar şi Prim-ministrului în materiale cu impact electoral indirect. În majoritatea cazurilor, subiectele relevante au fost prezentate în context neutru; unii concurenţi electorali au apărut în lumină fie pozitivă, fie negativă.

 

Postul privat cu acoperire naţională Prime TV a reflectat în special subiectele cu conotaţie electorală directă, oferind acces mai multor concurenţi. În materialele acestui post de cele mai dese ori au fost citaţi reprezentanţii PCRM, care au apărut mai mult în context negativ. Dintre membrii Alianţei pentru Integrare Europeană în materialele relevante au fost prezenţi reprezentanţii AMN, PL şi PD, preponderent în context neutru şi pozitiv.

 

Postul privat NIT continuă campania întru susţinerea preşedintelui PCRM, făcând partizanat politic deschis în favoarea acestui concurent electoral. PCRM a fost masiv prezent atât în ştiri, cât şi în emisiuni, apărând preponderent în lumină pozitivă. NIT a eşuat să asigure pluralism de opinie, partidele extraparlamentare şi concurenţii independenţi având acces limitat la acest post de televiziune cu acoperire naţională.

 

Alt post privat cu acoperire naţională 2 Plus reflectă, în continuare, pasiv campania, oferind publicului informaţie sumară despre concurenţi şi platformele lor electorale. Astfel, postul respectiv nu îşi îndeplineşte pe deplin rolul de a informa publicul cu privire la diferiţi concurenţi electorali. Postul N4, cu acoperire regională, a fost mai activ în reflectarea subiectelor electorale în buletinele de ştiri. N4 a asigurat un relativ pluralism de opinie, oferind cuvânt mai multor concurenţi, inclusiv candidaţilor independenţi.

 

Posturile de ştiri Publika TV şi Jurnal TV continuă să reflecte activ evenimentele cu conotaţie electorală, în perioada de raport venind cu ştiri diverse în care au fost prezenţi o mare parte din concurenţii electorali, dar si cu multe emisiuni de opinie în cadrul cărora a fost tratat subiectul alegerilor. În peroada de raport, la aceste două posturi nu se atestă vreo tendinţă evidentă de favorizare a anumitor concurenţi electorali. Judecând după frecvenţa apariţiei concurenţilor în context pozitiv şi negativ, la Jurnal TV şi Publika TV se remarcă o uşoară defavorizare a PCRM.

 

Postul privat de radio Vocea Basarabiei a reflectat activ subiectele cu caracter electoral direct sau indirect, în special în buletine de ştiri, emisiuni de opinie şi programe electorale speciale, iar Prime FM s-a limitat la buletine de ştiri. La ambele posturi se remarcă o defavorizare a PCRM, iar la Vocea Basarabiei - favorizarea PL, PLDM şi AMN.

 

3.2 Presa scrisă/Agenţii de presă/Portaluri web: În ziare, campania electorală este mediatizată mai mult în materiale de opinie, decât în ştiri, ceea ce indică asupra tendinţei de a umple spaţiul de ziar cu opinii despre candidaţi şi interpretări ale acţiunilor acestora, şi nu cu fapte/evenimente relatate echidistant. A crescut substanţial volumul de publicitate electorală în ziare, iar numărul materialelor de educaţie electorală este în continuare foarte mic.

 

În perioada de raport, se menţine divizarea instituţiilor mass-media în funcţie de preferinţele politice ale editorilor. Astfel, câteva instituţii mass-media (site-ul www.omg.md, ziarele Nezavisimaia Moldova, Moldova Suverană) au un comportament editorial părtinitor, îndreptat, pe de o parte, spre promovarea concurentului electoral PCRM, iar pe de altă parte, spre discreditarea oponenţilor politici ai PCRM. În unele cazuri, materialele selectate pentru publicare de aceste instituţii mass-media poartă un caracter de speculaţie mediatică care distorsionează faptele şi nu oferă dreptul la replică.

 

Ziarele Timpul de dimineaţă şi Jurnal de Chişinău critică PCRM sau îl prezintă în context preponderent negativ. Concurenţii electorali ne-comunişti, în special PLDM şi PL, sunt favorizaţi în special în materialele de opinie. Portalul informativ www.unimedia.md defavorizează PCRM şi prezintă mai mult în context pozitiv partidele necomuniste, în special pe cele de orientare liberală.

 

Ziarul Flux îi critică pe toţi concurenţii electorali, cu excepţia PPCD care este favorizat atât în ştiri, dar în special în materialele de opinie. O abordare editorială preponderent critică în raport cu majoritatea concurenţilor electorali manifestă şi ziarele Evenimentul Zilei şi Panorama. Ambele publicaţii defavorizează mai mult concurentul electoral PCRM, Evenimentul Zilei – şi concurenţii electorali PL sau PLDM, fără tendinţe de favorizare a vreunui alt concurent în alegeri.

 

Ziarele locale independente Cuvântul şi Gazeta de Sud au publicat ştiri în principal neutre, iar în materialele de opinie concurentul electoral PCRM a apărut mai mult negativ decât pozitiv, remarcându-se tendinţe uşoare de favorizare a PLDM. Ziarele locale publice Vesti Gagauzii şi Golos Bălţi par să se fi autoînlăturat de la reflectarea campaniei electorale şi în săptămâna de raport nu au publicat nici un material la această temă, cu excepţia publicităţii din partea concurenţilor electorali. Nu se implică foarte mult în reflectarea campaniei nici Komsomolskaia pravda v Moldove care îi oferă cititorului informaţie succintă, în schimb multă reclamă electorală. În puţinele materiale de opinie, publicate de acest ziar, se remarcă o tendinţă uşoară de favorizare a PCRM.

 

Agenţia de ştiri Moldpres favorizează alianţa de guvernământ, iar agenţia de ştiri Infotag păstrează o echidistanţă relativă în raport cu AIE, concurenţii electorali fiind prezentaţi atât în lumină pozitivă, cât şi negativă, în cazul PCRM predominând contextul defavorizant.

Proiectul „Monitorizarea mass-media în campania electorală” se realizează în parteneriat cu Asociaţia Presei Independente şi Institutul de Marketing şi Sondaje IMAS-INC Chişinău. Perioada de monitorizare este 28 septembrie  – 28 noiembrie 2010. Rezultatele vor fi făcute publice prin rapoarte bilunare, în prima lună a monitorizării, apoi prin rapoarte săptămânale.

Proiectul este susţinut financiar de Ambasada Regatului Unit al Marii  Britanii şi Irlandei de Nord în Moldova, de Consiliul Europei şi
de Fundaţia Est-Europeană, din resursele acordate de Agenţia Suedeză pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (Sida/Asdi), Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei, Fondul Naţional pentru Democraţie (NED), Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID), prin intermediul Fundaţiei Eurasia. De asemenea, elaborarea acestui raport este posibilă graţie ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID), în cadrul Programului AED - Consolidarea Societăţii Civile în Moldova (MCSSP).

Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al finanţatorilor.