CEC contribuie la tăinuirea donatorilor PCRM, CIN

Cornelia Cozonac, directorul Centrului de Investigaţii Jurnalistice (CIN), spune că, după alegerile din 5 aprilie, Comisia Electorală Centrală (CEC) a devenit mai reticentă în oferirea informaţiilor solicitate de jurnalişti. Declaraţia a fost făcută la o întrunire organizată joi, 16 iulie, de către Centrul Acces-Info, la care s-a constat că accesul la informaţiile oficiale s-a înrăutăţit în trimestrul 2 al anului curent, transmite Info-Prim Neo. Centrul de Investigaţii Jurnalistice doreşte să afle cine sunt donatorii Partidului Comuniştilor (PCRM) în această campanie electorală, de vreme ce, spune Cornelia Cozonac, „în rapoartele financiare prezentate la CEC, se face referinţă doar la dispoziţiile de plată, fără a se indica nume”. „Am obţinut foarte greu o parte din informaţii, care nu sunt complete, se indică doar numele de familie, iar localitatea, data când a fost efectuată donaţia sunt şterse sau albite”, a spus Cozonac. Rapoartele financiare ale partidelor politice în campania electorală trebuie să fie publice, este de părere şi consultantul electoral al unei organizaţii care monitorizează alegerile, Ion Creangă. „În trimestrul 2 şi primele două săptămâni ale lunii iulie 2009, în Moldova s-au înregistrat numeroase încălcări ale legislaţiei privind accesul la informaţiile oficiale”, a declarat la întrunire, directorul Centrului Acces-info, Vasile Spinei. El explică situaţia prin specificul perioadei post-electorale şi prin demararea alegerilor parlamentare anticipate. La o scară de la 0 la 5, grupul de experţi – format de Acces-info din reprezentanţi ai mass-media şi ai organizaţiilor neguvernamentale, care elaborează rapoartele trimestriale – estimează nivelul accesului la informaţie în perioada aprilie-iunie 2009 cu 2 puncte. În trimestrul I al anului curent, acest scor a constituit 2,2 puncte, în trimestrul 4, 2008 – 2,4 puncte, în trimestrul 3, 2008 – 2,36 puncte”. Cornelia Cozonac a criticat faptul că, în ultima perioadă, Camera Înregistrării de Stat a început să ceară bani de la ziarişti pentru informaţiile pe care le oferea gratis. Eventuala intenţie a unui reporter de a afla date despre o anumită companie costă de la 540 la 1512 lei. În opinia Grupului de experţi, majoritatea autorităţilor şi instituţiilor publice întârzie cu răspunsurile la cererile cetăţenilor, ziariştilor şi ONG-urilor, mai ales când e vorba de transparenţa achiziţiilor publice, de cazuri de corupţie, de măsurile privind lichidarea neajunsurilor, depistate de organele de control.