 |
|
| Veaceslav Craciun | |
În Parlamentul următor, din partea Autonomiei găgăuze ar putea fi aleși doar doi deputați. Autoritățile Găgăuziei consideră o astfel de reprezentare inechitabilă și insistă asupra unei cote mai mari. Revendicările Comratului sunt susținute în mod activ de către socialiști, ei fiind autorii reformei electorale respective.
O abordare specială față de Taraclia
Vinerea trecută, au fost prezentate primele circumscripții electorale, în care vor fi aleși deputații-uninominali la următoarele alegeri parlamentare. Președintele Comisiei responsabile de această activitate, Iurie Ciocan, a precizat că acesta este, deocamdată, doar un proiect și hotarele circumscripțiilor încă mai pot suferi modificări. O circumscripție numără în medie ceva mai mult peste 60 mii de alegători. Unele dintre ele coincid cu hotarele raioanelor, iar altele sunt constituite din localitățile a două, iar în unele cazuri – chiar și a trei unități administrativ-teritoriale de nivelul al doilea. Raionul Taraclia a beneficiat de o circumscripție, iar Autonomia găgăuză – de două. Autoritățile de la Comrat nu sunt satisfăcute de o astfel de decizie și, judecând după toate, contează pe faptul că ea va fi revăzută.
În cadrul prezentării imaginilor cu hărțile circumscripțiilor, Iurie Ciocan a făcut o remarcă nu prea mare privind circumscripția electorală Taraclia. Principiile de constituire a acesteia au fost speciale și ele au urmărit scopul de a asigura minorității etnice bulgare o reprezentare politică în Parlament. Fostul șef al CEC-ului a invocat normele Consiliului Europei și recomandările Comisiei de la Veneția, conform cărora circumscripțiile electorale urmează a fi constituite astfel, încât minoritățile naționale să nu fie amestecate cu alegătorii etniei majoritare, garantând, astfel, exprimarea voinței lor politice.
Ca urmare, circumscripția Taraclia a fost constituită neproporțional de restrânsă – din ea fac parte însuși orașul Taraclia și 14 localități, baza electorală a cărora numără doar 35 mii de alegători. Comunitatea bulgară va fi, se pare, una dintre puținele pe care o astfel de ,,croială” a hărții electorale o va satisface sută la sută. În orice caz, vecinii lor găgăuzi, la sigur, vor contesta o astfel de hotărâre a Comisiei.
Pentru stabilirea circumscripțiilor găgăuze au fost aplicate aceleași calcule ca și pentru celelalte raioane. În prima circumscriție găgăuză vor intra orașul Comrat și 13 sate ale raionului, ceea ce va număra 64 mii 824 de alegători. Cea de a doua circumscripție va consta din orașele Ceadâr-Lunga și Vulcănești și alte 10 localități din aceste două raioane, ceea ce va constitui împreună 65 mii 346 de alegători.
Găgăuzia cere mai mult
Reprezentanții oficiali ai Comratului au declarat deja în repetate rânduri că în Parlament cota Găgăuziei trebuie să numere, cel puțin, trei deputați. ,,În caz contrar, reforma sistemului electoral în desfășurare va provoca indignarea și respingerea meritată din partea organelor administrației publice regionale și locale, a forțelor social-politice din Autonomie și va submina încrederea locuitorilor din regiune față de viitoarele alegeri parlamentare”, se menționează în recenta declarație a bașcanului Irina Vlah.
În același sens s-a pronunțat și președintele Adunării Populare Vladimir Kîssa. Dintre forțele politice ale Republicii Moldova doar socialiștii au susținut revendicările găgăuzilor. Președintele Igor Dodon a declarat de câteva ori că susține revendicarea cu privire la cota din trei deputați pentru Găgăuzia și a promis conducerii autonomiei că va face tot posibilul pentru a obține acest lucru. Iar consilierul președintelui în domeniul juridic, Maxim Lebedinschi, a declarat la una dintre ultimele ședințe ale Comisiei, că pentru Găgăuzia este necesar să se aplice niște criterii speciale, care să permită asigurarea reprezentării minorităților naționale.
Ironia constă în faptul că această Comisie respectă criteriile menționate. Modificările în Codul electoral, care au fost elaborate de PSRM și adoptate în vară, conțin principiul constituirii circumscripțiilor electorale pe teritoriul Găgăuziei – tocmai acela, despre care a vorbit Iurie Ciocan în privința Taracliei. Norma aceasta a fost inclusă în legătură cu recomandările respective ale Comisiei de la Veneția, care pe 19 iunie 2017 a difuzat opinia sa cu privire la reforma legislației electorale din Moldova. În special, în acest document se afirmă următoarele:
,,Reprezentarea eficientă a minorității găgăuze va depinde de determinarea exactă a hotarelor circumscripțiilor electorale. Totodată, este rezonabil de a constitui astfel circumscripțiile limitrofe cu Găgăuzia încât acestea să nu includă segmente din teritoriul Autonomiei găgăuze”.
Comisia de la Veneția nu a lansat alte recomandări pentru asigurarea reprezentării minorității găgăuze. Iar socialiștii, la rândul lor, fiind autori ai reformei electorale, nu au prevăzut niciun fel de criterii suplimentare pentru Găgăuzia la constituirea circumscripțiilor. Ca urmare, Comisia lui Iurie Ciocan, respectând norma cu privire la menținerea graniței administrative a Găgăuziei, nu a mai făcut nicio excepție pentru Autonomie în ceea ce privește numărul circumscripțiilor create. Legea adoptată nu a acordat în acest sens niciun fel de temeiuri.
Inconsecvența socialiștilor
În opinia Comisiei de la Veneția atrage atenția și referința la legea din anul 2013 cu privire la implementarea sistemului electoral mixt, care presupunea crearea în UTA Găgăuzia a trei circumscripții electorale. Autori ai legii respective au fost Vladimir Plahotniuc, Andrian Candu și Vasile Botnari, iar Comisia de la Veneția a publicat în anul 2014 opinia sa cu privire la aceasta.
,,În Opinia comună din anul 2014 au fost expuse unele rezerve față de criteriile de stabilire a acestor trei circumscripții electorale, totodată, însăși ideea de a introduce circumsripțiile electorale cu specific ,,găgăuz” era salutată”, se menționează în opinia Comisiei de la Veneția din anul 2017.
Continuând tema proiectelor nerealizate ale reformei sistemului electoral, să ne amintim de proiectul PDM cu privire la sistemul uninominal, pe care democrații l-au înregistrat în Parlament la 14 martie curent. Proiectul de lege nu prevedea privilegii speciale pentru Găgăuzia, dar constituirea proporțională a circumscripțiilor uninominale îi acorda Găgăuziei posibilitatea de a avea în Parlament, cel puțin, patru deputați.
Este complicat să numești surpriză decizia pe care a adoptat-o ”Comisia Ciocan” în privința Găgăuziei. Comratul poate avea motive solide de a o considera inechitabilă, dar ea corespunde în totalitate noii legislații cu privire la alegeri. Mai curând, ar putea fi numită drept surprinzătoare poziția președintelui și a Partidului socialiștilor, care, susținând astăzi revendicările Comratului cu privire la ,,cota găgăuză”, se pronunță pentru modificarea regulilor, pe care ei înșiși le-au elaborat și le-au aprobat.
IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.