Pe 20 octombrie, în Republica Moldova vor avea loc alegeri prezidențiale și referendumul constituțional cu privire la integrarea europeană. statul Republica Moldova trebuie să ofere acum și în viitor garanții pentru desfășurarea unor alegeri libere și corecte, care sunt baza bazelor pentru o societate democratică și prosperă. De curând în spațiul public au apărut declarații privind „intenția unor anumite forțe” de a frauda următoarele alegeri. Ce stă la baza unor astfel de afirmații, dar și cât de sigure sunt garanțiile legale și administrative împotriva fraudelor în general și ce mai trebuie și se mai poate de făcut până la viitoarele alegeri și referendum pentru ca fraudarea să nu fie posibilă – au discutat participanții la dezbaterea publică „Ce garanții sunt necesare împotriva fraudării alegerilor?”, organizată de Agenția de presă IPN.
Expertul permanent proiectului, Igor Boțan, a declarat că alegerile reprezintă o procedură comună de participare a cetățenilor în politică, prin care cetățenii votează pentru a alege reprezentanții săi în organele eligibile ale statului – Parlament, Președinție, administrația publică locală. „Alegător, potrivit Constituției și Codului Electoral, în țara noastră devine orice cetățean, dacă atinge vârsta de 18 ani. Potrivit conceptului de bază al Republicii Moldova, alegătorii se înregistrează în mod pasiv. Adică odată cu împlinirea vârstei de 18 ani, numele cetățeanului Republicii Moldova este inserat în Registrul electronic al alegătorilor și cetățeanul respectiv devine alegător”, explică expertul.
Potrivit lui, voința poporului constituie baza puterii de stat. Articolul 38 din Constituție prevede că această voință se exprimă prin alegeri libere, care au loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret și liber exprimat. Totodată, frauda electorală reprezintă intervenția ilegală în procesul unei alegeri electorale. Codul Penal și cel Administrativ prevăd în mod expres sancțiuni în acest sens. Capitolul V al Codului Penal este dedicat, inclusiv infracțiunilor contra drepturilor politice ale cetățenilor. Respectiv, capitolul IV al Codului Contravențional este dedicat contravențiilor ce atentează la drepturile politice ale cetățenilor.
Igor Boțan a precizat că instituția abilitată să asigure exercitarea nestingherită de către cetățenii Republicii Moldova a dreptului constituțional de a alege și de a fi aleși în cadrul unor alegeri libere și corecte, inclusiv prin asigurarea respectării legislației cu privire la finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, este Comisia Electorală Centrală. În exercitarea atribuțiilor sale, Comisia se conduce de principiul imparțialității și neutralității politice, dispune de independență organizațională, funcțională, operațională și financiară, conform prevederilor Codului Electoral.
Deputatul din Fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate, Igor Chiriac, spune că un proces electoral reprezintă un exercițiu care stă la baza democrației fiecărei țări. Este un exercițiu care asigură dreptul poporului de a-și exprima voința sa – cine dorește să-l conducă în continuare sau, când este vorba despre referendum, își exprimă poziția referitor la un subiect de o importanță națională. „În acest caz este foarte important ca alegerile să fie corecte, libere, pentru că doar în așa condiții cetățenii pot să aibă încredere în acest exercițiu electoral și să fie convinși că ceea ce au spus ei în cabina de vot reprezintă în esență și rezultatul exercițiului electoral, rezultatul procesului de vot”, a precizat parlamentarul.
În opinia sa, cel mai corect este ca cetățenii să dea aprecieri referitor la calitatea procesului electoral. „Dar eu cred că, în linii generale, Republica Moldova se află într-o situație bună în ceea ce ține de pregătirea pentru alegeri, de a avea acte normative ce asigură procesul electoral democratic. Avem instituții electorale care asigură aceste procese. Și sper eu că și în continuare, toate aceste exerciții electorale, toate aceste proceduri care vor avea loc în toamna acestui an – alegerile prezidențiale, referendumul constituțional pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană – să se desfășoare într-o manieră democratică, liberă și corectă”, a mai spus Igor Chiriac.
Potrivit lui, în ultima perioadă în spațiul public se observă informații denaturate legate de exercițiile electorale care urmează. În opinia sa, se încerca să fie comunicate informații denaturate pentru a induce societatea în eroare „Este un subiect de o importanță națională. Oamenii sunt interesați de aceste procese. Și este foarte important că alegerile să fie libere și corecte, iar oamenii să aibă încredere în modul în care s-a desfășurat procesul electoral”, a mai spus Igor Chiriac.
Secretarul general al Partidului Social Democrat European, Iurie Cazacu, se declară adeptul teoriei că alegerile se fraudează nu în ziua scrutinului propriu-zis, ci se fraudează cu mult timp înainte. Potrivit lui, un proces electoral ține, în primul rând, de credibilitatea autorităților electorale și anume Comisia Electorală Centrală ca organ suprem din țară care organizează și desfășoară alegerile. Și, în viziunea sa, contează enorm cum este percepută această credibilitate de către alegători.
„Părerea mea personală și sunt sigur că și a majorității colegilor din echipa politică pe are o reprezint, este că la etapa actuală putem vorbi de deficiențe în această percepție față de organele electorale. Suntem într-o fază când există suspiciuni de fraudare a exercițiilor electorale pe care le vom avea în această toamnă. Eu cunosc și noi cunoaștem cu toții, înțeleg că în linii mari, practic în toate campaniile electorale și preelectorale, partidele în special de opoziție fie parlamentară, fie extraparlamentară, ridică acest drapel al criticii în adresa organelor electorale. Și aceasta a fost practic de la Independență încoace. Toate partidele care la o anumită etapă erau în opoziție spuneau că organul electoral, CEC, sau partidul de guvernare „pregătesc ceva”, susține Iurie Cazacu.
El consideră că, în linii mari, în Republica Moldova, alegerile de până acum au fost libere și corecte. Aceasta deși au mai existat diferite rapoarte ale misiunilor de observare în care se spunea că alegerile au fost parțial corecte, parțial libere. „Totuși, de la Independență încoace putem spune că am supraviețuit acestui examen al țărilor democratice sau civilizate. În această perioadă, această suspiciune a partidelor de opoziție nu a dispărut, ba din contra a crescut suspiciunea față de fraudarea proceselor electorale sau intenția de a frauda procesele electorale care vor urma”, a declarat secretarul general PSDE.
La dezbatere au fost invitați și reprezentanți ai Partidului Socialiștilor, de opoziție parlamentară care inițial au confirmat participarea, dar ulterior au comunicat că nu pot participa.
Dezbaterea publică la tema „Ce garanții sunt necesare împotriva fraudării alegerilor?” este ediția a 309-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, desfășurat de Agenția de presă IPN cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.