Ce faci dacă ai cumpărat online un produs defect sau unul care nu corespunde descrierilor vânzătorului? Indiferent dacă este un magazin virtual sau ai cumpărat produsul pe o rețea de socializare, pentru început poți solicita vânzătorului înlocuirea produsului sau returnarea banilor. Dacă nu ajungeți la o înțelegere, poate fi sesizată Agenția Națională pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței.
Solicitat de IPN, inspectorul ANPCSP Nicolae Olărașu a spus că vânzările pe rețelele de socializare întră în categoria comerțului electronic. Pagina web trebuie să conțină mai multe elemente de identificare a persoanei juridice, precum: adresa juridică, e-mail, telefon de contact, cod fiscal, descrierea completă a caracteristicilor produselor etc. Dacă nu le conține, pagina ar trebui să creeze suspiciuni cu privire la buna credință a vânzătorului. „Pagina de Facebook este mai mult de vânzare a produselor proprii. Când comercializezi un singur produs sau două, e una, dar când 70, e alta. Bineînțeles că aici este comerț ilicit”, a spus Nicolae Olărașu.
Dacă persoana a cumpărat un produs, iar neconformitatea a fost descoperită abia acasă, cumpărătorul poate depune plângere la agentul economic. Acesta are la dispoziție 14 zile calendaristice pentru a soluționa revendicările. Dacă agentul economic nu întreprinde nicio acțiune persoana este în drept să se adreseze către Agenție Naționale pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței cu o reclamație. Dacă nu deține bon fiscal sau alt document care confirmă procurarea produsului, poate atașa la reclamație alte dovezi, cum ar fi: înregistrarea convorbirii telefonice cu vânzătorul, discuțiile pe Messenger sau SMS.
Termenul legal de examinare a petiției este de 30 de zile. Dar, de regulă, spune Nicolae Olărașu, problema se rezolvă pe cale amiabilă în câteva zile. Dacă specialiștii APCSP nu identifică denumirea juridică a vânzătorului în registrele oficiale, cazul se transmite în competența poliției, întrucât e vorba de comerț ilegal. Potrivit lui Nicolae Olărașu, cel mai des victime ale comerțului pe rețelele de socializare devin persoanele vulnerabile, persoane în vârstă, care cred în efectele miraculoase pentru sănătate sau frumusețe ale unor produse.
Într-un răspuns oferit Agenției de Presă IPN, Inspectoratul Național de Investigații a menționat că, de la începutul anului, nu au parvenit sesizări privind comerț neautorizat pe Facebook sau alte rețele de socializare. Centrul pentru combaterea crimelor informatice al INI este dispus să acorde suportul procesual, în limita competenței, pentru investigații în cazul adresării organelor abilitate cu funcție de protecție.
