Președintele țării a consultat fracțiunile parlamentare în vederea desemnării unui candidat pentru funcția de prim-ministru, până la emiterea decretului prin care a fost desemnat Igor Grosu. Decretul a fost emis după ce șeful statului a constatat că majoritatea parlamentară absolută formalizată a încetat să mai existe ca urmare a renunțării Marianei Durleșteanu de a mai fi candidat la funcția de prim-ministru. Or, în cazul în care nu este constituită o majoritate parlamentară absolută formalizată, președintele este obligat, după consultarea fracţiunilor parlamentare, să desemneze un candidat pentru funcţia de premier, chiar dacă fracţiunile nu sunt de acord cu propunerea sa. Precizările au fost făcute de către președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, după respingerea sesizării deputaților Partidului Socialiștilor prin care a fost contestat decretul prezidențial de desemnare a lui Igor Grosu la funcția de premier, transmite IPN.
Președinta Curții a precizat că prevederile Constituției nu fixează termenul în decursul căruia șeful statului trebuie să desemneze, după consultarea fracțiunilor parlamentare, un candidat pentru funcţia de prim-ministru. Acest termen se încadrează în marja discreționară a președintelui. Marja este limitată de termenul de 15 zile pus la dispoziţia candidatului desemnat la funcţia de prim-ministru pentru a cere votul de încredere al Parlamentului, potrivit Constituției.
„Nici refuzul persoanei de a fi candidat la funcția de prim-ministru din partea majorității parlamentare absolute formalizate, nici faptul că majoritatea parlamentară nu s-a asigurat de convingerea candidatului propus privind menținerea acceptului da a candida nu-i pot fi imputate președintelui republicii. În cazul în care constată că lipsește o majoritate absolută formalizată care susține un candidat, președintele țării are competența să desemneze un candidat pentru această funcție, chiar dacă majoritatea parlamentară nu este de acord cu propunerea sa”, a menționat Domnica Manole într-un briefing de presă.
Mai mult, Curtea a reținut că majoritatea parlamentară absolută a cărei formalizare a fost anunțată după emiterea decretului contestat beneficiază de suficiente garanții constituționale.
„În primul rând, majoritatea parlamentară poate să nu acorde vot de încredere programului de activitate şi întregii liste a Guvernului, vot care va fi solicitat de candidatul pentru funcţia de prim-ministru. În al doilea rând, în ipoteza în care expiră termenul prevăzut la articolul 85 alin. (2) din Constituție, majoritatea parlamentară absolută are posibilitatea să abordeze problema învestirii Guvernului în cadrul consultărilor obligatorii cu președintele republicii, în cazul dizolvării Parlamentului”, a notat președinta CC.
Curtea a recunoscut constituționalitatea decretului președintelui din 16 martie privind desemnarea lui Igor Grosu în calitate de candidat pentru funcția de prim-ministru.
Hotărâre Curții este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial. Judecătorul constituțional, Vladimir Țurcan, a formulat o opinie separată.
