Retrospectiva unei crize. La un pas de prăpastie
Anul 2013 a fost marcat, chiar de la început, de o profundă criză politică, care ar fi putut duce ţara în alegeri parlamentare anticipate, iar actuala guvernare la un eşec răsunător în cadrul scrutinului. Politicienii au avut destulă maturitate să înţeleagă care este riscul, au depăşit neînţelegerile pe interior şi au reuşit să obţină, la sfârşit de noiembrie, parafarea Acordului de Asociere cu UE şi recomandarea Comisiei Europene de liberalizare a regimului de vize pentru moldoveni. Ciclul de materiale cu genericul: „Retrospectiva unei crize. La un pas de prăpastie” vine să răspundă la întrebarea cum vor influenţa evenimentele din 2013 opţiunile cetăţenilor în anul viitor, an electoral, şi care sunt învăţămintele ce trebuie trase.
----
Focul de armă
Politicianul Sergiu Mocanu, liderul partidului Mişcarea Populară „Antimafie” iese într-o conferinţă de presă, la 6 ianuarie, şi anunţă că procurorul general de atunci, Valeriu Zubco, a împuşcat mortal un bărbat la vânătoare. La 23 decembrie 2012, un tânăr locuitor al oraşului Chişinău, Sorin Paciu, a fost rănit mortal în apropiere de localitatea Chetruş. „Acest lucru a fost tăinuit de înalta conducere a Republicii Moldova”, a comunicat politicianul.
Ion Bodrug, viceministrul afacerilor interne pe atunci, a confirmat că la vânătoarea de mistreţi din Pădurea Domnească a fost rănit un bărbat de 34 de ani, care a fost internat în spitalul raional Făleşti, iar comisariatul de poliţie din Făleşti nu a fost informat despre acest incident, astfel a fost încălcată legea grav.
Procuratura Generală respinge acuzaţiile aduse procurorului general de către Sergiu Mocanu. Învinuirile sunt catalogate ca fiind „nefondate”, „grave”, „aberaţii lipsite de probe şi temei”. La acea vânătoare au participat 30 de persoane, printre care şi magistraţii Ion Pleşca şi Gheorghe Creţu, precum şi directorul de atunci al Agenţiei „Moldsilva”, Ion Lupu, şi câţiva consilieri municipali din capitală.
Marian Lupu, la acea vreme preşedinte al Parlamentului, i-a sugerat procurorului Valeriu Zubco să se auto-suspende din funcţie pe durata anchetei în dosarul Paciu pentru asigurarea caracterului obiectiv al acesteia. Lupu considera necesar ca şi ministrul afacerilor interne, Dorin Recean, să procedeze la fel. Democratul a făcut apel către toţi politicienii să nu speculeze pe cazul morţii unui om.
Liderii Alianţei pentru Integrare Europeană au convenit, în cadrul şedinţei din 14 ianuarie, că va fi constituită o comisie parlamentară care va ancheta modul în care au acţionat organele de drept în cazul morţii lui Sorin Paciu. Comisia ulterior a constata că vânătoarea a fost ilegală.
Dirk Schuebel, ambasadorul UE din acea perioadă la Chişinău, a declarat că modul în care va fi desfăşurată ancheta în cazul morţii lui Sorin Paciu va juca un rol important în liberalizarea regimului de vize pentru moldoveni.
Procurorul general demisionează
Procurorul general, Valeriu Zubco, şi-a dat demisia. Pe acest lucru au insistat premierul de atunci, Vlad Filat, şi fracţiunea Partidului Liberal Democrat din Parlament, invocându-se modul defectuos în care a acţionat Procuratura în cazul vânătorii din Pădurea Domnească. La 21 ianuarie, Parlamentul s-a convocat în şedinţă extraordinară. Mai mulţi deputaţi liberal-democraţi i-au propus prim-vicepreşedintelui Parlamentului pe atunci, democratului Vlad Plahotniuc, să demisioneze. Comuniştii insistau şi pe demisia preşedintelui Parlamentului, Marian Lupu.
La 22 ianuarie a fost convocată încă o şedinţă extraordinară a legislativului, la cererea a 34 deputaţi comunişti. Dar fracţiunea PCRM a boicotat şedinţa. Şi liberal-democraţii nu au participat la şedinţă, invocând încălcări ale regulamentului. Marian Lupu spunea că acţiunile celor două fracţiuni sunt regizate. Democratul a declarat jurnaliştilor că liberal-democraţii se pregătesc de alegeri şi că aceştia au un acord secret cu deputaţii comunişti. Preşedintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, vedea atunci două posibile scenarii de soluţionare a crizei din Alianţa pentru Integrare Europeană: ori se încetează războiul şi reglările de conturi, ori atât Vlad Filat, cât şi Vlad Plahotniuc îşi prezintă demisia din funcţiile deţinute.
PLDM denunţă acordul AIE
La 13 februarie 2013, PLDM denunţă Acordul de constituire a Alianţei pentru Integrare Europeană. Vlad Filat a spus că îşi doreşte să înceapă negocierea unui nou acord, care să excludă principiile oligarhice. Potrivit politicianului, situaţia creată în ţară nu poate continua. „Orice încercare de şantaj politic, orice încercare de a declanşa alegeri anticipate trebuie imediat oprite. Nu voi mai tolera ca instituţiile de stat să fie folosite în interesul cuiva”, a declarat liderul PLDM. Pe 14 februarie, democratul Vlad Plahotniuc anunţă presa că este gata să renunţe la funcţia de prim-vicepreşedinte al Parlamentului, iar a doua zi legislativul îi acceptă demisia.
Centrul Naţional Anticorupţie organizează descinderi la casa şefului Serviciului Fiscal Principal de Stat de atunci, Nicolae Vicol. Acesta este reţinut, iar ulterior pus în arest. În acelaşi timp, este verificat biroul secretarului general adjunct al Guvernului, Eduard Bănăruc, în masa căruia sunt găsite sume mari de bani. În presă apar înregistrări ale convorbirilor telefonice ale lui Vlad Filat cu Nicolae Vicol, unde premierul îi cere efectuarea controalelor unor întreprinderi sau blocarea conturilor acestora.
Partidul Comuniştilor înaintează moţiune de cenzură Guvernului, la 28 februarie. Deputatul comunist Iurie Muntean a declarat, de la tribuna centrală a Parlamentului, că Guvernul este corupt şi a pierdut dreptul moral de a conduce ţara. Liberalii au anunţat că nu votează doar fiindcă moţiunea este înaintată de către comunişti.
Guvernul cade
Guvernul Filat a căzut la 5 martie, cu votul a 54 de deputaţi. Democraţii şi comuniştii au spus că un astfel de guvern nu mai poate exista.
Deputaţii comunişti, care au înaintat moţiunea de cenzură, au declarat că în ultimele luni cei din Alianţa pentru Integrare Europeană s-au acuzat reciproc, iar la iveală au ieşit mai multe încălcări. Liderul PCRM, Vladimir Voronin, a remarcat că, după demisia Guvernului, neapărat trebuie să aibă loc alegeri anticipate, iar foştii colegi din coaliţia de guvernământ să nu îndrăznească să creeze o nouă alianţă.
Reprezentanţii Partidului Democrat, care au susţinut moţiunea, au spus că votul de neîncredere îi este acordat lui Vlad Filat, nu Cabinetului de miniştri. PLDM are dreptul să înainteze o nouă candidatură la funcţia de prim-ministru, întrucât are cele mai multe mandate de deputat în coaliţia de guvernământ.
Vlad Filat a declarat, la rândul său, că motivul real al demisiei Guvernului este faptul că a spus lucrurilor pe nume. Potrivit liberal-democratului, în Republica Moldova există un personaj care, dincolo de faptul că deţine controlul asupra proceselor economice, controlează şi instituţiile statului. Iar acestea, la comanda sa, pot să acţioneze într-un fel sau altul. „Motivul de bază este că Plahotniuc a fost scos din prezidiul Parlamentului”, a declarat Vlad Filat jurnaliştilor după ce Parlamentul a susţinut moţiunea de cenzură.
Ion Tăbârţă: Guvernul Filat era amputat
Analistul politic Ion Tăbârţă, solicitat de IPN, a comentat evenimentele care au dus la declanşarea crizei. Lucrurile nu mergeau bine în Alianţa pentru Integrare Europeană, spune analistul. Pentru toată lumea era evident că alianţa e constituită din doi poli, pe de o parte Partidul Liberal Democrat, iar pe de altă poarte o mini-alianţă în cadrul alianţei – Partidul Democrat şi Partidul Liberal – două partide mai mici s-au unit împotriva partidului mai mare.
Guvernul Filat era amputat, nu controla în totalitate miniştrii, şi orice modificare trebuia să treacă prin filtrul alianţei. Eficienţa guvernării era redusă. A creat tensiuni şi faptul că nu era respectat în totalitate acordul alianţei, liderii partidelor trebuiau să deţină cele 3 funcţii înalte în stat (preşedinte, premier, spicher), însă doar PLDM avea funcţia solicitată. În plus, s-a insistat mult pe faptul că între PLDM şi PDM ar fi fost neînţelegeri din cauza sferelor de influenţă. Deficitul de comunicare invocat de ei a apărut din cauza relaţiilor reticente. Incidentul din Pădurea Domnească, care a dus la lansarea crizei, a scos în evidenţă cât de slab eficiente erau instituţiile statului.
Ecouri în anul electoral
La capitolul imagine, căderea Guvernului Filat va lăsa amprente, deoarece în Moldova există forţe politice care îşi vor face campanie electorală din aceasta. Contează însă care va fi comportamentul partidelor de acum încolo, dacă vor da dovadă de stabilitate politică, dacă se vor implica în proiecte pe care cetăţenii să le vadă. În acest caz, deficienţele de imagine create nu vor avea impactul pe care l-au avut la începutul crizei. „Este evident că aşa numita forţă a 3-a nu se prefigurează. Disputa se va duce între partidele care se află la putere acum şi comunişti, va conta conlucrarea şi atitudine partidelor din coaliţia de guvernământ”, a subliniat Ion Tăbârţă.
Cât ţine de învăţămintele care pot fi trase din criza din această primăvară, analistul a amintit de o vorbă populară – când doi se bat al treilea câştigă. Comuniştii au votat exact atunci când trebuia şi erau foarte aproape să revină la putere. Dacă se ajungea la alegeri anticipate, şansele lor de revenire la putere erau foarte mari şi atunci viitorul european al Moldovei era să fie răsturnat.
Dacă partidele de la putere vor rămâne în alianţă până la sfârşitul anului viitor, aceasta va fi prima guvernare de coaliţie care şi-a dus mandatul până la capăt. Precedentele guvernări de coaliţie s-au soldat cu parlamentare anticipate. Ion Tăbârţă consideră că în Moldova trebuie dezvoltată cultura politică de a guverna în coaliţie. Totodată, trebuie purificate şi instituţiile statului, iar cazul din Pădurea Domnească şi criza politică demonstrează necesitatea aceasta.
Mariana Galben, IPN