Campanie IPN
Retrospectiva unei crize. La un pas de prăpastie
Anul 2013 a fost marcat, chiar de la început, de o profundă criză politică, care ar fi putut duce ţara în alegeri parlamentare anticipate, iar actuala guvernare la un eşec răsunător în cadrul scrutinului. Politicienii au avut destulă maturitate să înţeleagă care este riscul, au depăşit neînţelegerile pe interior şi au reuşit să obţină, la sfârşit de noiembrie, parafarea Acordului de Asociere cu UE şi recomandarea Comisiei Europene de liberalizare a regimului de vize pentru moldoveni. Ciclul de materiale cu genericul: „Retrospectiva unei crize. La un pas de prăpastie” vine să răspundă la întrebarea cum vor influenţa evenimentele din 2013 opţiunile cetăţenilor în anul viitor, an electoral, şi care sunt învăţămintele ce trebuie trase.
Startul negocierilor
Negocierile pe marginea asocierii Republicii Moldova cu UE au început în 2010. În total, au avut loc 15 runde de negocieri pe marginea Acordului de Asociere şi încă 6 pentru crearea Zonei de Comerţ Liber. Ultima s-a desfăşurat în iunie 2013.
Negocierile au vizat liberalizarea graduală (până la 10 ani din momentul semnării acordului) a comerţului cu bunuri şi servicii, libera circulaţie a forţei de muncă, reducerea taxelor vamale, barierelor tehnice şi netarifare, abolirea restricţiilor cantitative şi armonizarea legislaţiei Republicii Moldova la acquisul UE.
Conform unui studiu efectuat de către Uniunea Europeană, crearea Zonei de Comerţ Liber între Republica Moldova şi UE va impulsiona exporturile moldoveneşti cu 16%, iar PIB-ul ţării va creşte cu 5,6%.
În preambulul Acordului de Asociere cu UE, Moldova este recunoscută ca find o ţară europeană, cu o istorie şi valori comune cu cele ale statelor membre ale UE. Uniunea Europeană salută alegerea ţării, inclusiv angajamentul de a dezvolta o democraţie durabilă şi o economie de piaţă.
Parafarea acordului
La 29 noiembrie anul curent, Moldova şi Georgia au parafat Acordul de Asociere cu UE, la Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius. Miza summitului a fost semnarea acordului de către Ucraina. Dar, cu o săptămână înainte de eveniment, politicienii ucraineni au refuzat să adopte mai multe legi din pachetul euroconform şi au stopat procedurile de asociere cu UE, motivând că aceasta va afecta irecuperabil economia ţării.
Intenţia Uniunii Europene este de a semna cât mai curând acordurile de asociere parafate de Republica Moldova şi Georgia la Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, a declarat preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy. Potrivit oficialului european, instituţiile UE au respectat alegerea ţărilor care au optat pentru calea europeană şi nu au pus niciun fel de presiuni.
Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a menţionat că parafarea acordurilor de asociere cu UE de către Moldova şi Georgia nu este o simplă deschidere a pieţei europene către aceste state. Acest lucru oferă acces la cea mai mare piaţă din lume, care va permite crearea locurilor de muncă.
Imediat după ce a aplicat ultima parafă pe Acordul de Asociere cu UE, premierul moldovean, Iurie Leancă, a declarat că trăim un moment istoric – a fost parafat un acord ambiţios şi de anvergură, fără precedent. Acesta simbolizează încredere, deschidere şi cooperare între Republica Moldova şi UE. „Moldova, astăzi am asigurat drumul nostru spre Uniunea Europeană”, a adăugat Iurie Leancă în faţa şefilor de state şi guverne din UE şi din Parteneriatul Estic.
Iurie Leancă a mai spus că aderarea Republicii Moldova la UE este un vis măreţ, iar odată cu parafarea Acordului de Asociere acest vis începe să prindă contur. Oficialul a menţionat că şi-ar dori să spună că, începând chiar de a doua zi, viaţa moldovenilor se va schimba spre bine, dar nu există miracole şi mai este mult de muncit pentru a implementa în viaţă prevederile Acordului de Asociere.
Angajamente asumate
Acordul de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană conţine mai multe directive şi regulamente europene decât acordul parafat cu Georgia, cel parafat, dar nesemnat cu Ucraina şi chiar acordurile de stabilizare şi asociere ale UE cu statele din Balcani, care au primit promisiunea de integrare în spaţiul european. Afirmaţia aparţine expertului european Hrant Kostanyan, profesor la Universitatea Ghent din Bruxelles. „Am făcut un studiu comparativ al celor trei acorduri convenite de UE cu Georgia, Ucraina şi Republica Moldova şi am constatat că acordul Moldovei conţine mult mai multe directive şi regulamente europene decât celelalte două. Astfel, s-a confirmat presupunerea că Moldova este cel mai bun elev din clasă pentru că şi-a asumat cele mai multe angajamente”, a spus expertul.
Acordul de Asociere cu UE, parafat de Moldova la Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, conţine 395 de directive şi regulamente. Dacă toate vor fi implementate, Moldova va avea acquisul comunitar integrat al Uniunii Europene implementat în legislaţia naţională.
Discuţiile dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova pe marginea Agendei de Asociere au început la 19 decembrie 2013. Această agendă este instrumentul care va pregăti şi va asigura implementarea Acordului de Asociere, inclusiv crearea Zonei de Comerţ Liber, Aprofundat şi Cuprinzător. Părţile au efectuat un prim schimb de opinii pe marginea proiectului Agendei de Asociere, au stabilit calendarul de consultări şi au convenit asupra definitivării acesteia până în primăvara anului 2014.
Aşteptări pentru 2014
Acordul de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană se aşteaptă să fie semnat în septembrie 2014.
Este de remarcat faptul că, după ce Moldova s-a ciocnit cu un nou embargou la vinuri pe piaţa rusească, UE a decis să o susţină şi deja a şi votat propunerea de a liberaliza complet piaţa europeană pentru exporturile de vinuri moldoveneşti. De la 1 ianuarie 2014, Moldova va putea exporta fără limite vin pentru europeni.
De asemenea, se preconizează ca în anul care vine Moldova să obţină şi regim liberalizat de vize în UE pentru cetăţenii cu paşapoarte biometrice. Republica Moldova şi UE negociază şi un acord de mobilitate, care ar permite cetăţenilor moldoveni să muncească în ţările din Uniunea Europeană.
Lina Grâu: Acordul de Asociere cu UE reprezintă separarea de trecutul sovietic
Expertul în politică externă, Lina Grâu, a comentat pentru IPN că parafarea Acordului de Asociere cu UE a fost fără exagerare un eveniment istoric. Este momentul care se poate trasa linia de separare dintre trecutul sovietic, ancorat în spaţiul de influenţă al Rusiei, şi viitorul european al Republicii Moldova. În plus, chiar dacă formal documentul nu prevede o perspectivă clară de aderare la UE, de facto conţinutul acordului semnat de Republica Moldova este unul mai avansat decât cele semnate de Ucraina sau chiar Georgia. Ceea ce înseamnă că Moldova a depus maxim efort pentru a se alinia la standardele şi normele europene. Iar din momentul în care aceste norme vor fi şi aplicate, Republica Moldova va putea pune problema unei apropieri şi mai mari de UE – o perspectivă de asociere şi apoi de integrare europeană.
În acest moment, se poate spune să mingea este în terenul autorităţilor de la Chişinău – avem deschiderea maximă din partea UE, iar dacă vom valorifica sau nu şansa care ni se oferă în parcursul nostru european depinde doar de ce se va întâmpla la Chişinău.
Parafarea Acordului de Asociere a adus o mobilizare aproape de cea exemplară la nivelul autorităţilor şi partidelor de guvernare. Pentru o vreme au fost chiar puse „sub preş” rivalităţile personale dintre liderii de partide. Ceea ce a demonstrat că, atunci când se vrea cu adevărat, clasa politică de la Chişinău poate acţiona matur şi responsabil. În societate, chiar dacă încă mai există foarte multă rezervă şi dezamăgire de felul în care au gestionat puterea partidele din actuala coaliţie, parafarea Acordului de Asociere se pare că a readus o notă de speranţă, speranţă legată de faptul că Republica Moldova nu va mai fi lăsată chiar total la cheremul unor „oligarhi” locali şi că lucrurile vor fi atent monitorizate de instituţiile europene.
Riscurile anului viitor
Pe parcursul anului 2014 instituţiile europene vor fi cu ochii pe Republica Moldova pentru a vedea în ce mod acestea îndeplinesc agenda convenită cu UE. Având în vedere că este un an electoral, Lina Grâu spune că ar vedea câteva riscuri. Primul ar fi inconsistența în reforme din partea guvernării, inclusiv dificultăţile cu care s-ar putea confrunta reforma în justiţie. Tot având în vedere că este un an electoral, s-ar putea ca autorităţile, în urma unor înţelegeri dintre liderii de partide, să nu scoată la iveală cazuri importante de corupţie, iar aceste eforturi insuficiente vor fi cu siguranţă taxate de partenerii europeni.
Un alt risc major experta îl vede legat de presiunile în creştere din partea Federaţiei Ruse, care în mod sigur nu va renunţa la speranţa de a deturna semnarea Acordului de Asociere cu Republica Moldova, aşa cum a făcut şi în Ucraina. „Şi aici mă refer în principal la principalele pârghii prin care va încerca să preseze Rusia – persecutarea migranţilor moldoveni, presiuni economice, ridicarea preţurilor la gaze şi separatismul transnistrean şi găgăuz. În plus, opoziţia comunistă în mod sigur va încerca să genereze instabilitate şi situaţii de conflict”, a remarcat Lina Grâu.
Ca aport electoral, Acordul de Asociere poate genera beneficii partidelor de la putere numai dacă şi oamenii de rând vor simţi o îmbunătăţire a calităţii vieţii. Autorităţile trebuie „să coboare în popor” şi să explice cetăţenilor beneficiile pe termen mediu şi lung ale acordului, chiar dacă pe moment acesta nu aduce beneficii directe omului de rând. Ridicarea regimului de vize, în toamna lui 2014, în mod sigur va genera un val de simpatie populară faţă de guvernare. Este foarte important să fie finalizate şi alte proiecte europene – renovarea drumurilor, apeductelor etc – în aşa fel încât omul să înţeleagă la modul concret ce înseamnă integrare europeană.
Coeziunea necesară
Din păcate, la nivelul clasei politice din Republica Moldova nu avem o coeziune în jurul ideii de integrare europeană, iar opoziţia va încerca şi mai mult în campania electorală să pună accent pe vectorul estic şi Uniunea Eurasiatică, notează Lina Grâu. Partidele de la guvernare trebuie să înţeleagă că integrarea europeană nu este doar un deziderat al unor elite din societate şi că fără sprijinul popular pentru această idee Europa poate rămâne doar un vis frumos. Tocmai de aceea partidele pro-europene, de centru-dreapta, trebuie să dea dovadă de coeziune, să câştige alegerile şi să înveţe să guverneze eficient în coaliţie.
Autorităţile trebuie să-şi pună în dulap anul viitor costumele de întrevederi şi recepţii şi să-şi pună cizmele de cauciuc pentru a face ceea ce nu au făcut din 2009 încoace – să explice omului de rând ce înseamnă integrarea europeană şi de ce merită să mai primească un mandat.
Iar societatea trebuie să fie conştientă şi să înţeleagă că un viitor mai bun pentru Republica Moldova poate fi doar în UE şi că votul nostru de anul viitor este decisiv pentru viitorul ţării. La final de mandat, actuala guvernare, chiar dacă are multe carenţe şi ne-a adus destule dezamăgiri, va avea un acord de asociere şi un regim de vize liberalizat cu UE.
Mariana Galben, IPN