BLOG
Căderea Leului văzută din perspectiva unui Galben. Material preluat de pe Blogul Cu Doi Galbeni, co-întreţinut de reporterul IPN Mariana Galben.
---
Sunt un om simplu şi vreau să vă spun cum mă afectează situaţia de pe piaţa valutară
Toţi experţii s-au dat cu părerea despre situaţia de pe piaţa valutară, ba că autorităţile pot face ceva, ba că nu pot face nimic şi totul depinde de situaţia de pe piaţa internaţională. Eu, ca om simplu, sunt afectată direct de faptul că leul nu mai face faţă valutei internaţionale. Nu am credite şi depozite, nu am automobil procurat în leasing, şi nici casă procurată în ipotecă. În schimb achit chiria în euro. Timp de un an am început să plătesc pentru chirie cu 700 de lei mai mult fără să mi se îmbunătăţească şi condiţiile de trai.
Preţurile au început să crească. Au crescut până şi la plăcinte – de la 8 la 9 lei. S-ar părea că nu-i atât de grav, dar dacă stăm să analizăm toate produsele şi cu cât a crescut preţul, înţelegem că situaţia e proastă. Deja simt că achit mai mult pentru consum. Chiar şi pe consumul animalului plătesc mai mult, preţul la crenvurştii cei mai ieftini, pe care îi cumpăr lui, s-a majorat peste noapte – de la 41 de lei la 44 per kilogram. Mi se creează impresia că unele preţuri cresc cu hurta, că unii producători profită de situaţia de pe piaţa valutară.
Am auzit opinii anterior că euro va ajunge să coste 25 de lei abia în vară. Însă deja de câteva zile încerc să procur 150 de euro pentru a achita chiria şi mai ieftin de 33 de lei pentru un euro nu am găsit, chiar dacă oficial este un alt curs. Acum ar trebui să dau aproape 5 mii de lei pentru chirie. Dacă vor continua scumpirile şi se vor majora tarifele la serviciile comunale din salariu nu voi putea nici să-mi asigur toate cheltuielile, nu încă să mai adun ceva bani pentru a ajunge la un moment dat să trăiesc în propria mea casă.
Recent un expert a spus că din cauza situaţiei de pe piaţa valutară mai mulţi cetăţeni au ajuns mai săraci decât erau acum jumătate de an. În loc viaţa să se îmbunătăţească, noi mergem din prost în tot mai prost. Se crea impresia că iată-iată ne ridicăm din sărăcie, că iată-iată atragem mai mulţi investitori, mai multe proiecte, mai multă susţinere, şi iată-iată începem a trăi mai bine. Dar optimismul se pare că a venit prea repede.
Un coleg din presă a spus recent că a mers la bancă şi a solicitat 300 de euro de pe contul său. Angajata băncii a refuzat să-i dea, spunând că nu are euro. Doar când colegul a declarat că e din presă şi că va face un material în care va anunţa că banca nu mai are valută, a venit şefa filialei şi a ordonat să i se ofere banii ceruţi. Atunci, spune jurnalistul, a văzut că angajata băncii a scos 300 de euro dintr-o pungă în care mai erau sute de astfel de bancnote şi a subliniat că băncile artificial creează deficit de valută pe piaţă pentru ca cererea să fie mai mare. Băncile profită de faptul că nu avem un guvern (dar şi dacă am avea nu ştiu dacă le-ar putea struni cineva) şi pun ce curs valutar doresc.
Iar oamenii nu au ce face şi sunt nevoiţi să accepte aceste reguli de joc. Eu am cerut să achit pentru chirie în lei, nu mi s-a acceptat. Acum, dacă nu vreau să umblu cu boarfele în spate de la un prieten la altul, trebuie să achit aşa cum mi se cere. Trebuie să cumpăr acum un euro cu peste 30 de lei de lei.
De ce autorităţile responsabile nu întreprind nimic? Eu sunt de părere că cineva din cei care încearcă să formeze guvernarea are interes ca valuta să tot crească în raport cu leul. De ce nimeni nu se apucă să reglementeze cum se dau şi se iau în chirie locuinţele? Cei care dau în chirie au câştiguri fără să achite impozite (pe când eu am achitat impozite şi dintr-un onorariu de 500 de lei), iar cei care iau locuinţele în chirie nu sunt protejaţi deloc.
În aceste condiţii, noi încă stăm fără Guvern. Iar Gândurile că e mai bine să locuieşti şi să munceşti peste hotare dau târcoale tot mai multor cetăţeni. Aud printre cunoscuţi tot mai mulţi cu dorinţa să lase totul (că oricum nici casă nu-şi pot cumpăra aici) şi să plece peste hotare, unde s-ar simţi protejaţi şi unde autorităţile se gândesc la cetăţeni.
Blogul Cu Doi Galbeni
