Populația Republicii Moldova cu reședință obișnuită se află în continuă descreștere, începând cu anul 2014 și până în prezent. Aceasta descreștere este datorată micșorării populației în mediul rural, care s-a redus cu circa 230 de mii de persoane. Populația din mediul urban a fost de-a lungul acestei perioade în general stabilă, micșorarea fiind doar circa 35 de mii de persoane. Datele statistice au fost anunțate la conferința „Prezentarea publică a rezultatelor estimărilor privind numărul populației cu reședință obișnuită în profil teritorial”, transmite IPN.
Potrivit rezultatelor, numărul populației a scăzut cu peste 260 de mii de persoane. Evoluția numărului populației pe raioane are un caracter neuniform. 41% din populația țării este concentrată în doar cinci unități teritorial-administrative, cum ar fi municipiul Chișinău, UTA Găgăuzia, municipiul Bălți, raioanele Ungheni, Cahul. Au fost evidențiate și cinci raioane cu cel mai mic număr al populației, cumulativ acestea dețin 5% în total. Este vorba despre Dondușeni, Taraclia, Șoldănești, Dubăsari și Basarabeasca. La fel, s-a constatat că migrația internă și sporul natural pozitiv compensează integral pierderile de migrație internațională negativă a municipiului Chișinău.
Componentele de bază ale creșterii și descreșterii populației sunt sporul natural (diferența dintre născuții vii și decedați într-un an de referință), migrația netă internă (diferența dintre numărul sosirilor și numărul plecărilor dintr-o unitate geografică) și migrația internațională (diferența numărului de emigranți și imigranți care intră sau ies din țară).
Natalia Bargan, șefa Direcției statistica populației și migrației din cadrul Biroului Național de Statistică (BNS), a precizat că „datele privind migrația internă necesită îmbunătățiri, ținând cont de faptul că multe persoane au de facto un alt loc de reședință obișnuită. Iar lipsa domiciliului pentru copiii de 0-15 ani este o provocare în estimarea migrației interne și internaționale”.
„Cunoașterea numărului de populație, a structurii acesteia la anumite momente de timp, în special pe unități administrativ-teritoriale, sunt de importanță critică pentru evaluarea capitalului uman disponibil al țării, pentru elaborarea direcțiilor de intervenție a politicilor de dezvoltare regională și locală. Dezagregarea datelor privind populația cu reședință obișnuită după sex, vârstă și mediul de reședință sunt oportune și relevante pentru elaborarea unui spectru larg de politici pe probleme demografice, sociale, economice și de mediu. Pentru asigurarea fiabilității calculelor, dar și pentru comparabilitatea datelor la nivel european și internațional aceste estimări au fost efectuate cu aplicarea reședinței obișnuite conform standardelor internaționale, inclusiv ale UE”, a menționat Oleg Cara, director general al BNS.
Potrivit directorului BNS, statistica populației și migrației este unul dintre cele mai importante domenii ale statisticii oficiale. El a spus că alinierea statisticii naționale la standardele europene este valoroasă în contextul obținerii recente de către Republica Moldova a statului de țară candidat pentru aderare la Uniunea Europeană.
„În noiembrie anului curent, populația planetei va atinge cifra de opt miliarde... La nivel internațional, inclusiv în Moldova, populația a fost în scădere în ultimii decenii, din cauza efectelor combinate ale fertilității mai mici, mortalității mai mari, în special în rândul bărbaților, nivelului înalt de emigrare, în special, în rândul tinerilor de vârsta reproductivă. Aceasta creează un mediu demografic unic în regiune... Pentru unii din noi situația respectivă reprezintă îngrijorare, dar pentru alții – oportunitatea pentru a veni cu politici noi”, a spus Nigina Abaszada, reprezentantă rezidentă UNFPA în Republica Moldova.
Evenimentul de Prezentare publică a rezultatelor estimărilor privind numărul populației cu reședință obișnuită în profil teritorial a fost prilejuit de Ziua Mondială a Populației marcată pe 11 iulie.
