logo

Beneficiile integrării în UE vor fi resimţite după schimbarea mentalităţii


https://www.ipn.md/index.php/ro/beneficiile-integrarii-in-ue-vor-fi-resimtite-dupa-schimbarea-mentalitatii-7978_1008283.html

CAMPANIE IPN

La Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, din 29 noiembrie 2013, Republica Moldova va intra într-o nouă fază de relaţii cu Uniunea Europeană. Ce aduce aceasta şi cum va influenţa ea viaţa cetăţenilor moldoveni de acasă şi de peste hotare? Ce avem de câştigat şi ce trebuie facem fiecare dintre noi pentru ca acest beneficiu devină posibil? Cum se vor răsfrânge noile condiţii asupra relaţiei Republicii Moldova cu alte ţări? Agenţia IPN îşi propune caute împreună cu dumneavoastră răspunsuri la aceste şi alte întrebări care frământă societatea, în cadrul ciclului de materiale cu genericul:Asocierea cu UE pe înţelesul tuturor.

----

Republica Moldova, Ucraina şi Georgia sunt statele cu cele mai mari realizări în procesul de integrare europeană din cadrul Parteneriatului Estic. Statele au elaborat ample reforme menite să schimbe standardul de viaţă al cetăţenilor şi calitatea acesteia, însă beneficiile reale ale reformelor vor putea fi resimţite odată cu schimbarea mentalităţii cetăţenilor. De această părere este directorul de programe din cadrul Asociaţiei pentru Politica Externă, Victoria Bucătaru.

Republica Moldova este lider în cadrul Parteneriatului Estic la capitolul racordării legislaţiei naţionale la standarde europene, însă are şi restanţe, printre care este lipsa unei strategii de informare a populaţiei. „Este nevoie de o amplă campanie de informare a populaţiei privind modificările necesare în procesul de apropiere de standardele europene. Practic tot ce se întâmplă acum este la nivel de instituţii, dar mai puţin la nivel de populaţie. Cetăţenii Republicii Moldova trebuie să ştie care sunt beneficiile, dar şi responsabilităţile ce vin odată cu apropierea de UE. Informarea nu este doar responsabilitatea Guvernului, ci vizează inclusiv societatea civilă”, a spus expertul.

Victoria Bucătaru a menţionat că până în prezent cetăţenii au fost supuşi şi unor campanii de dezinformare a populaţiei, spre exemplu în cazul Legii privind asigurarea egalităţii, despre care se crede că se referă doar la minorităţile sexuale, ceea ce nu este adevărat. Ea se referă şi la diferite categorii social-vulnerabile, inclusiv persoane cu dizabilităţi. Este foarte important ca toate reformele să fie explicate şi consultate cu societatea civilă şi populaţia.

Reformele trebuie să schimbe mentalitatea oamenilor şi nu este de ajuns ca o persoană să fie penalizată pentru că dă sau ia mită. Omul trebuie să înţeleagă că nu este corect să mituiască şi doar atunci când va înţelege acest lucru, fenomenul corupţiei va descreşte. Accent trebuie pus pe educaţie în primul rând, spune directorul de programe APE.

Restanţieră la capitolul reformelor implementate în cadrul Parteneriatul Estic este Belarus, ale cărei relaţii bilaterale cu UE nu progresează.

Semnarea Acordului de Asociere cu UE ne va da un imbold să înaintăm pe calea implementării reformelor şi vom paşi pe o cale ireversibilă de integrare europeană. Expertul APE a subliniat că integrarea europeană în Uniunea Europeană este un proces de lungă durată, dar pentru Moldova este important să racordeze legislaţia la cea europeană, pentru a schimba modul de viaţă al oamenilor. Uniunea Europeană este conştientă de problemele existente şi de faptul că ele nu pot fi soluţionate pe parcursul unui an. Restanţele pe care le mai are Moldova ţin de sistemul judiciar, corupţie, lipsa voinţei politice care ar mişca carul instituţional din loc. Chiar şi aşa, Moldova este lider în cadrul Parteneriatului Estic la capitolul liberalizării regimului de vize.

Moldova, Georgia şi Ucraina, sunt la o etapă avansată în relaţiile bilaterale cu UE, iar o dovadă a acestui fapt reprezintă încheierea negocierilor pe Acordul de Asociere. Astfel, Moldova şi Georgia urmează să parafeze Acordul de Asociere cu UE, în timp ce Ucraina îl va semna. La polul opus, în cadrul Parteneriatului Estic, este Armenia, care a anunţat că va opta pentru integrarea în Uniunea Vamală. În acest caz, statul armean nu va putea semna cu Uniunea Europeană aderarea la Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător. Înainte de a anunţa intenţiile de aderare la Uniunea Vamală, Armenia era în proces de parafare a Acordului de Asociere. Cât priveşte realizărilor altor state  din cadrul Parteneriatului Estic în procesul de integrare în Uniunea Europeană, Belarus nu a avut prea multe negocieri cu UE, în timp ce Azerbaidjan este în proces de negociere a Acordului de Asociere şi este posibil ca în viitorul acestea să fie încheiate.

Victoria Bucătaru a adăugat că şi la capitolul liberalizării regimului de vize, Moldova este lider printre statele Parteneriatului Estic. Autorităţile de la Chişinău au trecut la a doua etapă a Planului de Acţiuni privind Liberalizarea Regimului de Vize cu UE, ceea ce presupune faza de implementare şi se doreşte ca până la Summitul de la Vilnius, din noiembrie, această etapă să fie finalizată pentru ca să se poată trece la procedurile tehnice.

Alina Marin, IPN