Beneficiile creării Casei Sociale a Construcţiilor sunt discutate la Chişinău

Proprietari ai firmelor de construcţii, reprezentanţi ai patronatelor şi sindicatelor din domeniu discută la Chişinău oportunitatea creării Casei Sociale a Construcţiilor (CSC), entitate înfiinţată de parteneri sociali din sector, transmite Info-Prim Neo. Preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO), Laurenţiu Plosceanu, preşedinte al CSC din România, a comunicat că scopul iniţial al proiectului era finanţarea muncitorilor din construcţii pe timp de iarnă. Cu alte cuvinte, aceştia nu intrau în şomaj fiind plătiţi dintr-o sursă paritară, alternativă fondului de şomaj. Potrivit lui Laurenţiu Plosceanu, pe durata celor zece ani de activitate a CSC au fost identificate şi alte oportunităţi. Actualmente partenerii pot beneficia în perioadele active de muncă, în baza fondurilor pe care le au la CSC, de scrisori de garanţie pentru participarea la licitaţii. „Deci, nu-şi mai blochează alte fonduri, ci le folosesc pe cele de la Casa Socială a Construcţiilor”, a menţionat sursa citată, precizând că fiecare firmă are contul şi nimeni altcineva nu poate opera cu acei bani. Laurenţiu Plosceanu a adăugat că se încearcă acum şi aplicarea protecţiei sociale temporar şi vara, când condiţiile climaterice nu permit executarea anumitor procedee tehnologice. Un alt beneficiu este că CSC este un instrument eficient de accesare a fondurilor comunitare, atunci când este vorba de instruirea angajaţilor sau de alte proiecte. Potrivit preşedintelui CSC România, contribuţia angajaţilor atinge 12% anual. „Este o contribuţie redusă din punct de vedere al cuantumului, ţinând cont că acel salariat poate primi iarna de unu, două şi chiar trei ori indemnizaţia de protecţie, care poate presupune 75% din salariul de bază”, a menţionat sursa citată. Preşedintele Federaţiei „CONDRUMAT” din R. Moldova, Pavel Caba, a menţionat că este regretabil că nu toţi înţeleg necesitatea de a consolida eforturile întru apărarea intereselor patronilor din construcţii şi a angajaţilor. „Colegii din România ne-au spus clar: Bani în comunitatea europeană sunt. Pentru a avea acces la ei trebuie să demonstrăm parteneriat social”, a menţionat sursa citată. Potrivit lui Pavel Caba, în baza Casei Sociale se pot forma ulterior şi alte entităţi cum ar fi Casa de Sănătate, Casa de Meserii, Casa de Concedii, etc. Aceste structuri sunt necesare şi în alte domenii. Fondurile acumulate sunt dirijate de către fiecare agent economic în parte pentru a acoperi cheltuieli în caz de inactivitate. În viziunea partenerilor din R. Moldova, în eventualitatea în care se va ajunge la un consens privind crearea CSC contribuţia financiară urmează să şi-o asume atât firmele în construcţii, angajaţii, cât şi beneficiarii obiectelor construite. Potrivit lui Pavel Caba, contribuţia patronilor ar urma să fie de un salariu tarifar de prima categorie pe semestru. „Dacă salariul tarifar este de 1000 lei şi patronul are 100 de angajaţi, în prima jumătate de an trebuie să defalce în contul CSC 100 mii lei”, a exemplificat Caba. Contribuţia investitorului urmează să fie de 0,5% din devizul de cheltuieli al obiectului construit. Aportul muncitorilor nu a fost deocamdată stabilit. „CSM este o soluţie pentru susţinerea muncitorilor, ca ei să nu plece din ţară. Braţele de muncă în construcţii sunt foarte solicitate în afară. Deja mulţi pleacă în România, pentru că face parte din UE. Pregătirile pentru olimpiada din Soci generează o cerere mare în construcţii şi riscăm să pierdem şi mai mulţi muncitori”, a menţionat Petru Pripa, directorul Agenţiei municipale de ipotecă din Chişinău „Amic”. Potrivit lui, problema cotizaţiilor sperie antreprenorii de la Chişinău, însă aceştia vor accepta să adere la CSC când vor conştientiza beneficiile.