 |
|
| Mihai Mogîldea | |
În luna iunie a anului curent, odată cu obținerea statului de țară candidat la aderare în UE, Republica Moldova a intrat într-o nouă etapă calitativă a procesului de integrare europeană. Această etapă presupune implementarea a nouă măsuri legate de domeniile-cheie ale statului de drept și bunei guvernări în Republica Moldova, ce ar putea deschide calea pentru obținerea unei decizii favorabile la nivelul UE pentru începerea negocierilor de aderare la blocul comunitar. În mare măsură, acest lucru depinde de dinamica îndeplinirii planului de acțiuni aferent acestor măsuri, a căror dată limită de implementare stabilită de către autorități este luna iulie 2023.
La etapa actuală, cât și în cele viitoare, Republica Moldova poate prelua câteva lecții importante din experiența Balcanilor de Vest, în special a statelor ce se află la un stadiu mai avansat pe traiectoria aderării la UE: Muntenegru, Serbia, Macedonia de Nord sau Albania. Bunele practici, cât și constrângerile de ordin intern și extern, ce au caracterizat parcursul de aderare al acestor țări pot aduce o valoare adăugată pentru Republica Moldova. Mai mult decât atât, în condițiile încadrării Chișinăului și Kievului în logica politicii de extindere a UE după acordarea statului de țări candidate la aderare, devine primordială coalizarea eforturilor de advocacy ale celor două țări și ale statelor din Balcani pentru atingerea unor obiective generale sau sectoriale comune.
Experiența țărilor din Balcanii de Vest nu este una străină Republici Moldova. Mai mult, profilul Moldovei este în multe privințe similar cu cel al țărilor din Balcanii de Vest. Țara noastră a reușit începând cu anii 2000 să se integreze în toate formatele regionale care au susținut procesele de integrare europeană ale țărilor din Balcanii Vest. Inițial, în anul 2001, Republica Moldova a aderat la Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, iar mai târziu a co-fondat Consiliul Regional de Cooperare, instituit de Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP) și a devenit parte a Acordului de Comerț Liber în Europa Centrală (CEFTA). Unicul aspect care ne diferenția până recent a fost lipsa unei perspective clare a țării noastre de aderare la UE. Acest cadru, această experiență clădită în ultimii ani, este una importantă care poate și urmează a fi valorificată în noua etapă a integrării europene a Republicii Moldova.
Dezvoltarea unui cadru instituțional eficient și bine coordonat
Parcurgerea etapelor procesului de aderare la UE necesită eforturi susținute și poate dura mai mulți ani, în funcție de progresele obținute în statul candidat. Un exemplu pozitiv în acest sens este Croația, care a reușit în nouă ani să întreprindă toți pașii necesari de la obținerea statutului de țară candidată la UE până la aderarea în cadrul acestei organizații. La polul opus, sunt Serbia și Muntenegru, care, deși au obținut acest statut în 2012, respectiv 2014, se află în faza de negociere a capitolelor de aderare.
Experiența acestor state demonstrează că schimbările la nivel politic pot influența mersul procesului de aderare și amâna aprobarea unor decizii ce vizează acest proces. Acest lucru se poate întâmpla fie din cauza resurselor umane noi, ce necesită timp pentru acomodare, fie a reformelor instituționale la nivel guvernamental sau a crizelor de ordin de politic. De aceea, este fundamentală dezvoltarea unui cadru instituțional la nivel național pentru coordonarea interacțiunii cu instituțiile și statele membre ale UE, ce trebuie să asigure simbioza între leadership-ul politic și expertiza tehnică a funcționarilor publici, cu o bună memorie instituțională. Un exemplu în acest sens ține de prezența unui negociator-șef adjunct al procesului de aderare, care să nu fie afiliat politic și să aibă un mandat de lungă durată în această poziție. Același lucru se referă și la coordonatorii negocierilor de aderare per fiecare cluster, fie că este vorba de statul de drept și buna guvernare, fie de mediu, agricultură sau piața internă.
Componența și activitatea grupurilor de lucru sectoriale pentru procesul de negocieri
Autoritățile Republicii Moldova urmează să dezvolte grupuri de lucru ce vor avea menirea de a facilita procesul de negocieri pentru cele 35 de capitole de aderare la nivel tehnic. Componența acestor grupuri trebuie să fie una incluzivă și să asigure prezența reprezentanților societății civile, cu expertiză pe domeniile aflate în subordinea acestora. Selectarea acestor reprezentanți trebuie să facă obiectul unui mecanism de selectare transparent și meritocratic, cu implicarea Platformei Naționale a Forumului Societății Civile, cea mai reprezentativă structură a societății civile din Republica Moldova. Formula de implicare a societății civile în activitatea grupurilor de lucru a fost aplicată în cazul Muntenegrului, oferind o mai bună înțelegere și participare a mediului asociativ în dialogul sectorial cu UE.
Inițierea și promovarea susținută a eforturilor de advocacy la nivelul țărilor membre UE
Pentru obținerea unei decizii favorabile din partea Consiliului European pentru deschiderea negocierilor de aderare, cât și pe parcursul acestora, Republica Moldova va avea nevoie de o strategie consolidată de advocacy pentru principalele capitale europene, cât și pentru statele care din varii motive pot avea unele rezerve față de dosarul particular al țării noastre. În acest sens, este prioritară dezvoltarea unei abordări specifice de advocacy pentru fiecare din statele importante ale UE, care să se fundamenteze pe înțelegerea poziției acestor state față de aderarea Republicii Moldova la UE, actorilor relevanți la nivelul acestor state și priorităților promovate în raport cu Republica Moldova.
În cazul particular al Chișinăului, coalizarea eforturilor de advocacy ale autorităților și societății civile va fi foarte importantă pentru o mai bună interacțiune cu instituțiile publice și societatea civilă din țările membre UE. Un alt aspect prioritar vizează construirea formatelor formale și informale de advocacy ale Republicii Moldova, cu Macedonia de Nord, țară care se află la o etapă apropiată pe traiectoria aderării la UE și care se confruntă în mare parte cu provocări similare.
Guvernul de la Skopje a primit undă verde pentru deschiderea negocierilor de aderare la UE în 2020, după semnarea Acordului Prespa cu Grecia în 2018 și alinierea la noua metodologie pentru procesul de extindere a UE. În acest an, după ce Bulgaria și-a retras veto-ul asupra inițierii negocierilor propriu-zise la nivel interguvernamental, a avut loc prima conferință interguvernamentală pentru negocierile de aderare, eveniment ce a anunțat lansarea procedurii de screening a cadrului normativ. Eforturile de advocacy ale Macedoniei de Nord pentru deblocarea situației incerte din ultimii doi ani pot ajuta Republica Moldova să înțeleagă mai bine ce instrumente pot fi utilizate pentru a crește susținerea statelor membre în tranziția către următoarele etape ale procesului de aderare la UE.
În loc de concluzii...
Noul statut de țări candidate UE al Republicii Moldova și Ucrainei, dar și perspective europene oferite Georgiei în vara curentă, urmează să fie reflectate în politicile actualizate ale UE. Cele trei țări urmează să se regăsească în politica de extindere a UE în viitorul apropiat. Primul raport ca parte a pachetului de extindere cu privire la cele trei țări asociate UE este planificat pentru sfârșitul anului viitor. La fel, Comisia Europeană urmează să-și revizuiască Politica de Vecinătate Europeană și implicit cea a Parteneriatului Estic pentru a reflecta tranziția celor trei țări asociate în politica de extindere a UE.
Între timp, Republica Moldova urmează să își valorifice participarea și legăturile create de-a lungul ultimilor două decenii cu țările din Balcanii de Vest în cadrul proceselor regionale de cooperare în Europa de Sud-Est, pentru a oferi o nouă dinamică și calitate acestor relații în contextul avansării în procesul de aderare la UE. Principiul meritocrației va trebui să fie reflectat în politica de extindere a UE. Totodată, Republica Moldova urmează să dezvolte parteneriate de integrare europeană cu țările din Balcani. Având în vedere mai multe similitudini, Macedonia de Nord ar putea fi țara cu care Republica Moldova ar urma să dezvolte programe consolidate de schimb de experiență și bune practici în procesul de aderare la UE.
---
Mihai Mogîldea este director adjunct al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE).
---
Acest Op-Ed este realizat în cadrul proiectului „Noi și Europa – Analiza relațiilor moldo-europene prin intermediul produselor media și analitice inovative”, implementat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în parteneriat cu IPN, Radio Chișinău și ZUGO.md, cu susținerea Fundației Konrad Adenauer. Opiniile prezentate în acest op-ed aparțin autorului.
IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.