Româna: bogată în forme sau limbă cu dificultăţi?
I. Zilele Filmului Chinez / Chinezesc?
Dragă Elena, vă mulţumim pentru întrebările adresate. Suntem conştienţi de faptul că rubrica va exista doar dacă va avea cititori.
Referitor la chestiunea ce ţine de dublete, observăm că ele se regăsesc în toate dicţionarele noastre, fără a se face, în majoritatea cazurilor, o diferenţă între cele două forme ale adjectivelor constituite de la denumirile de ţări.
Se consideră că acest paralelism nu trebuie să le creeze probleme vorbitorilor nativi de română, pentru că ei au bine dezvoltat simţul limbii. Dar, vedeţi dumneavoastră, şi aceştia pun întrebări de genul celei din titlu. Alta e situaţia doritorilor de a ne învăţa limba. Pentru ei este necesară o claritate în chestiunea respectivă.
Ar fi o situaţie ideală dacă în vreo dispoziţie ce ar avea caracter normativ am găsi nişte prevederi de tipul:
1) În limba română se foloseşte una şi aceeaşi formă pentru substantivele şi adjectivele constituite de la denumirile de ţări, care nu au forme paralele.
Printre acestea: albanez (subst. şi adj.), belgian, ceh, danez, elveţian, finlandez, georgian, haitian, irlandez, japonez, kosovar, leton, macedonean, norvegian, olandez, portughez, qatarian, slovac, turkmen, ugandez, vietnamez, yemenit, zambian şi altele.
Ar fi utile şi unele note ce ar explica prezenţa în dicţionare a unor forme de felul rwandez / ruandez.
2) Unele substantive şi adjective constituite de la denumirile de ţări au forme diferite.
Printre acestea: armean ǂ armenesc, bulgar ǂ bulgăresc; chinez ǂ chinezesc; englez ǂ englezesc; francez ǂ franţuzesc; grec ǂ grecesc; italian ǂ italienesc; moldovean ǂ moldovenesc; neamţ ǂ nemţesc; polon ǂ polonez; român ǂ românesc; rus ǂ rusesc; sârb ǂ sârbesc; spaniol ǂ spaniolesc; turc ǂ turcesc; ungur / ǂ unguresc; ucrainean ucrainesc ş.a.)
Ar trebui scoase în evidenţă variantele de tipul: (subst.) ungar = (adj.) ungar, (adj.) american = americănesc; (adj.) moldav = moldovenesc etc.
Importante şi de nepreţuit ar fi însă explicaţiile ce ar arunca lumină asupra situaţiilor când aceste forme coincid (dacă, într-adevăr, coincid) şi când este necesară folosirea diferenţiată a lor.
În Republica Moldova şi în Romania există comisii care monitorizează calitatea limbii române la posturile de radio şi de televiziune. Sunt aspecte foarte interesante în rapoartele făcute publice de aceste comisii. În ceea ce priveşte problema noastră, nu am găsit, cu părere de rău, nimic, explicaţia fiind una din două: fie că angajaţii posturilor monitorizate nu comit astfel de inexactităţi, fie că acestea nu sunt considerate greşeli.
Ca temă pentru exersarea fenomenul discutat vă propunem, dragi cititori, să schimbaţi în propoziţiile de mai jos substantivul şi adjectivul folosind altele, constituite şi ele de la denumirile de ţări.
„Azi intenţionez să cinez cu un chinez la un restaurant chinezesc. Apoi voi participa la Gala Filmului Chinezesc.”
„Mâine mă gândesc să prânzesc la un restaurant franţuzesc. Apoi doresc să privesc un film franţuzesc.”
II. „Tu trebuia să te cuprinzi / De acel farmec sfânt ... ”
Dragă Maria, ne bucură faptul că v-aţi alăturat nouă. Până a vă răspunde la întrebare, vă spunem că interpretul Tudor Gheorghe vine să vă cânte şi să vă încânte cu ... (Accesaţi!)
Referitor la verbul „a trebui”: sursele din gramatica limbii române recomandă doar folosirea formei unipersonale.
La indicativ prezent nu se înregistrează dificultăţi.
(Eu) Trebuie să plec acum. = E necesar să plec acum.
La celelalte moduri şi timpuri, în vorbirea unor persoane, se atestă inexactităţi ce contravin formelor normate.
(Eu) A trebuit să plec chiar atunci. = A fost necesar să plec chiar atunci.
(Eu) Trebuí să plec imediat. = Fuse necesar să plec imediat.
(Eu) Trebuise să plec mai devreme. = Fusese necesar să plec mai devreme.
(Eu) Trebuia să plec deja. = Era necesar să plec deja.
(Eu) Va trebui să plec mâine. = Va fi necesar să plec mâine.
(Eu) Ar trebui să plec îndată. = Ar fi necesar să plec îndată.
(Eu) Ar fi trebuit să plec ieri. = Ar fi fost necesar să plec ieri.
Nu am scris propoziţii pentru celelalte persoane ca să nu vă plictisim.
Oricum, suntem siguri că nu vă veţi plictisi citind suplimentar un articol bine argumentat în care se examinează problema în discuţie. (Accesaţi!)
III. Încă o dată despre ... dată!
În DEX, pe pagina unde e inclus substantivul „dată” găsim următorul exemplu: „La ce dată s-a întâmplat evenimentul?”
Pe pagina unde e substantivul „război” sunt mai multe exemple în care, la fel, se regăseşte îmbinarea cu prepoziţia „la ...” . (La 1 septembrie 1939, Germania a atacat Polonia.)
Exemplele respective ne permit să deducem că înaintea substantivului „dată” se cer folosite prepoziţiile „de la ...”, „la ...” şi „până la ...” , când e vorba de evenimente.
Şi prepoziţia „din...” e prezentă în mai multe exemple ce ţin de unele acte adoptate. (Conform convenţiei din 4 aprilie 1877, armata rusă a trecut prin România şi a ocupat linia Dunării până la Olt.)
Logica formală ne sugerează că am putea urma un lanţ logic: decizia din data de ... = decizie adoptată în data de ... = act valabil până în data de ... .
Un ultim aspect: în raportul de monitorizare a posturilor de radio sub aspectul calităţii limbii române (septembrie 2013) am găsit şi un exemplu cu prepoziţia „pe”: „Este greşit pe unu şi doi octombrie (Radio Moldova Actualităţi, 20.IX). Corect: pe întâi şi două/doi octombrie.”
În loc de concluzie, vă propunem să meditaţi asupra propoziţiilor pe care le-am spicuit din diverse surse.
1. Repartiţia rezultatelor Referendumului Naţional din data de 29 iulie 2012.
2. În Turcia Ziua copilului a fost sărbătorită pentru prima dată în data de 23 aprilie 1920.
3. Acest post a activat de la începutul anilor 2000 până în data de 31 mai 2014.
4. Matthias Platzeck este de la data de 26 iunie 2002 prim-ministru al landului Brandenburg, iar de la data de 15 noiembrie 2005, preşedintele partidului social-democrat.
5. Revista a fost lansată la data de 1 decembrie 1997.
6. Până la data de 19 august 2005 au existat 148 de membri ai organizaţiei.
7. Soarele este în constelaţia Berbec din 21 martie până pe data de 20 aprilie (depinde de an), iar după astrologia siderală din 15 aprilie până pe data de 15 mai.
Rămânem în aşteptarea următoarei monitorizări având speranţa că aceste contradicţii semnalate de dumneavoastră vor fi în atenţia comisiilor care monitorizează calitatea limbii române la posturile de radio şi de televiziune (de ce nu şi în alte surse mediatice?) din Republica Moldova şi din România.
Să auzim de bine.
Alexei Axan