Avocații unor investitori în spații locative, lăsați fără apartamentele pentru care au plătit, spun că cea mai mare problemă pe care o întâlnesc clienții lor, dar și societatea în general, este problema justiției vicioase, „unde judecătorii din alb fac negru și invers, după propriul plac, fără a mai fi ghidați de limitele legii”.
Într-o conferință de presă la IPN, avocații au relatat că sunt peste 50 de persoane care s-au adresat în instanța de judecată, cu cereri separate, solicitând să fie înregistrat dreptul de proprietate asupra bunului imobil, după ce agentul economic care a construit blocul locativ, „Elat Neocons” SRL, în urma unor neînțelegeri între asociați, a refuzat să le semneze actele de predare-primire, invocând că „banii achitați de investitori sunt lipsă în contabilitatea întreprinderii”. În consecință, a fost imposibilă perfectarea dreptului de proprietate la Agenția Servicii Publice. Dacă unii investitori au reușit prin instanța de judecată să-și înregistreze dreptul de proprietate, în alte cazuri instanța a decis că bonul de încasare a numerarului și cecul fiscal care confirmă plata pentru bunul imobil nu sunt probe pertinente și concludente pentru a dovedi efectuarea plății.
Avocata Victoria Donica-Gamurari spune că a fost contractată, în 2019, de o persoană care i-a comunicat că a ajuns în ziua în care trebuie să-și obțină dreptul de proprietate asupra apartamentului în care investit o sumă enormă de bani, dar a primit refuz de la compania de construcții. Contractul de cesiune a creanței a fost semnat în 2018 și persoana a achitat integral suma către cedent. Procedura a fost făcută la notar. Când investitorul s-a adresat pentru a perfecta dreptul de proprietate asupra apartamentului, compania de construcții i-a spus că nu poate face acest lucru pe motiv că banii nu au ajuns în casieria firmei. Clientul s-a adresat în instanța de judecată.
Avocata menționează că majoritatea litigiilor de acest fel în instanța de fond sunt cu câștig de cauză pentru persoanele care au investit în apartamente, dar agentul economic le contestă la Curtea de Apel. Acolo, potrivit avocatei, unele decizii rămân inexplicabile din punct de vedere juridic. În cazul clientului său, Curtea de Apel a dispus casarea integrală a deciziei instanței de fond și a respins cererea de chemare în judecată ca fiind neîntemeiată. „Acum suntem în situația în care avem o hotărâre prin care sunt legalizate practic acele fapte ilegale pe care le comite SRL „Elat Neocons”. Astfel, „Elat Neocons” are și apartamentul, și acea sumă de bani care a fost transmisă de către clienți, aș spune de către păgubiți”, a remarcat avocata, care și-a exprimat speranța ca, în urma recursurilor depuse, Curtea Supremă de Justiție să facă dreptate investitorilor.
Un alt avocat, Denis Dobrioglo, observă că în ultima perioadă se formează o practică nesănătoasă, abuzivă, admisă de către instanța de judecată. SRL „Elat Neocons” i-a oferit bon de casă clientului său pentru banii plătiți pentru apartament. Atunci când blocul a fost dat în exploatare, nu i s-a eliberat însă un act de predare-primire pentru a-și putea înregistra proprietatea la Agenția Servicii Publice. Compania a motivat că nu recunoaște bonul eliberat chiar de ei. Instanța de fond și apoi și Curtea de Apel au respins acțiunea înaintată cu privire la înregistrarea dreptului de proprietate, motivând că bonul de casă eliberat de mașina de casă a companiei de construcții nu e probă care ar demonstra achitarea surselor financiare de investitor. Avocatul spune că a rămas dezamăgit de motivarea instanței de fond și a Curții de Apel. „Evident că ne vom adresa către Curtea Supremă de Justiție pentru a face lumină în cazurile respective. Va fi regretabil dacă nici Curtea Supremă nu va face lumină în cazurile date. Or prejudiciile cauzate clienților noștri, sunt sigur, vor dispuse să fie încasate prin hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului. Dar astfel sumele respective vor fi încasate nu din contul companiei „Elat Neocons”, dar vor fi încasate din bugetul de stat, din contul nostru, al tuturor. Astfel că apare întrebarea: Care este rolul instanțelor de judecată?”, a notat Denis Dobrioglo.