De ceva timp, în interiorul clasei politice, dar și al mediului de experți, există o dispută aprinsă despre sensul real al Avizului Comisiei de la Veneția privind modificările adoptate de către Parlamentul Republicii Moldova la Legea Procuraturii. În linii mari, disputa pare să aibă două aspecte de bază: aspectul juridic și aspectul politic. Invitații dezbaterii publice „Avizul Comisiei de la Veneția: semnal de alarmă asupra stării statului de drept sau îndemn de perfecționare a proceselor democratice?”, organizate de Agenția de presă IPN, au vărsat mai multă lumină asupra temei în ambele ei aspecte.
Potrivit lui Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, Comisia de la Veneția este un organ consultativ al Consiliului Europei și este alcătuit din experți independenți, specialiști în drept constituțional. Respectiva Comisie a fost creată în 1990, după căderea Zidului Berlinului, atunci când un șir de state din Europa Centrală și de Est au început reformele constituționale și au avut nevoie de asistență profesională, independentă, din partea unor instituții și experți care cunosc foarte profund materia constituțională necesară pentru edificarea unor state democratice. Numele oficial al Comisei este „Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept”, dar se numește Comisia de la Veneția deoarece, de patru ori pe an, ședințele plenare ale membrilor ei au loc la Veneția, iar secretariatul se găsește la Strasbourg.
Actualmente, Comisia de la Veneția are mai mult de 100 de membri, numiți de statele membre, dar și de reprezentanții statelor observatori la această instituție. Membrii sunt cadre universitare superioare, de obicei, din domeniul constituțional sau internațional, judecători ai curților supreme, foști judecători, avocați, procurori. În conformitate cu statutul Comisiei, serviciul său constituțional și tehnic este oferit de către secretariatul general al Consiliului Europei, iar în cadrul acestei Comisii există un singur secretariat permanent. Principala sarcină a Comisiei de la Veneția este de a acorda asistență și consiliere statelor, în probleme de ordin constituțional. Acceptul principal al activității Comisiei se referă la proiectele de constituții și amendamente la Constituție, dar și la un șir de legi, legi constituționale, ordinare, principiile de bază a cărora sunt reflectate în Constituție.
La solicitarea unei instanțe naționale, Comisia de la Veneția adoptă avize consultative asupra unor chestiuni de drept constituțional, drept comparat și internațional. Metoda de lucru a Comisei este emiterea avizelor și în acest scop se desemnează de obicei un grup de lucru al raportorilor, care lucrează cu autoritățile statelor naționale. Comisia nu-și impune soluțiile, ci adoptă o abordare non-directivă bazată pe dialog. Din acest motiv, grupul de lucru vizitează de regulă țara în cauză și se întâlnește cu diverși actori politici implicați în problemele de interes și asigură cea mai obiectivă viziune asupra situației. Avizele Comisiei nu sunt obligatorii, dar sunt în majoritate urmate de statele membre. Republica Moldova, din iunie 1996, a devenit membru al Comisei de la Veneția și cooperează cu această instituție relativ intens. În 1993-1994, atunci când în Parlamentul Republicii Moldova a fost creată Comisia pentru elaborarea Constituției, autoritățile din Moldova au consultat foarte intens Comisia de la Veneția, ceea ce înseamnă că relația cu aceasta a fost stabilită mult mai devreme de când Moldova devenise membru.
În opinia lui deputatului Fracțiunii parlamentare a Partidului Acțiune și Solidaritate, Vasile Grădinaru, membru al Comisiei juridice, numiri și imunități, reforma justiției nu este un capriciu al actualei guvernări, ci o solicitare a societății în perioada preelectorală, cât și electorală. Potrivit lui, această reformă se referă atât la sistemul judecătoresc, cât și la sistemul procuraturii. El spune că pentru a face o reformă trebuie să analizezi întâi care este situația în acel domeniu și care premise au dus la apariția unei situații de impas. „Analizând amplu domeniul procuraturii, s-au constatat mai multe probleme cheie și s-a început cu evaluarea activității procurorilor. După cum prevede Legea Procuraturii, procurorii urmează a fi evaluați o data la patru ani, excepție face procurorul general care poate fi evaluat exclusiv pe cale extraordinară. Noi constatăm că acest lucru nu este corect și acest lucru stă la baza faptului că până în prezent niciun procuror general nu a fost evaluat, în alt scop decât cel prevăzut de lege pentru a constata calitatea administrării proceselor din procuratură, implicarea acestuia în diferite reforme”, susține deputatul. A doua a fost întrebarea „cine evaluează pe procurori?” „Potrivit site-ului procuraturii, toți procurorii sunt evaluați cu „foarte bine” și „excelent”, deși societatea nu este mulțumită de activitatea lor și pe alocuri nici procurorul general spune că nu este mulțumit de acest sistem”.
Vasile Grădinaru menționează că, în aceste condiții, PAS a considerat că e nevoie de câteva modificări fundamentale pentru a îmbunătăți calitatea activității procuraturii. Prima acțiune ține de evaluarea procurorului general, fiind modificat articolul 30 din Legea procuraturii, care prevede că acesta poate fi evaluat și în alte cazuri decât cazurile menționate în lege, cum ar fi „la solicitarea acestuia”, sau „când acesta urmează să ocupe funcția de procuror-șef”. Acest lucru va permite să se vadă în ce măsură procurorul general își îndeplinește atribuțiile conform fișei de post. Evaluarea altor procurori este făcută de niște comisii constituite de CSP, care de fapt este organul central de autoadministrare al procurorilor. „Aici s-a constatat că în acest Consiliu există anumite prevederi neechitabile, inclusiv este vorba de membrul de drept din această componență, cel din UTA Găgăuzia. Astfel, s-a modificat componența CSP pentru a se oferi mai multă autonomie, să fie cât mai puțină influență a politicului în sistemul procuraturii și să i se dea o autonomie mai mare excluzându-l pe procurorul general din componența CSP. Acum, din 12 membri ai CSP-ului 6 sunt aleși direct de Adunarea Generală a Procurorilor, 3 sunt din societatea civilă, iar 3 din oficiu”. Potrivit deputatului PAS, cea mai importantă prevedere este cea care reglementează procesul de suspendare a procurorului general în cazul în care în privința acestuia se pornește urmărirea penală. Deputatul consideră că dacă ar rămâne în funcție, acesta ar putea interveni în proces sau intimida anumiți procurori. De aceea, a fost nevoie de suspendarea lui din funcție, precum și a adjuncților săi care, în mod firesc, îi sunt fideli.
Vasile Bolea, deputat al Fracțiunii parlamentare a Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, vicepreședinte al Comisiei juridice, numiri și imunități, este de părere că avizul Comisiei de la Veneția este un „cartonaș roșu” pentru actuala guvernare. Acesta spune că votarea legii de modificare a Legii Procuraturii a avut loc în grabă, imediat după alegeri, nu s-a făcut nicio evaluare sau studii comparate referitor la activitatea procuraturii, nici nu s-a dat citire raportului de activitate a Procuraturii pentru anul 2020. „Ca un elefant, ei au intrat în acest „magazin”, unde se vinde porțelan și au început a face așa numita reformă. De fapt, tot ce s-a făcut, acele modificări din punct de vedere juridic, ele s-au axat pe două aspecte, ținta fiind două instituții: Consiliul Superior al Procurorilor și nemijlocit procurorul general”, a spus el. În privința CSP, consideră Vasile Bolea, s-au adoptat modificări pentru a acapara respectiva instituție. „La această concluzie am ajuns după ce, în vara anului 2019, ministrul justiției de atunci, Olesea Stamate a propus lărgirea numărului membrilor CSP de la 12 la 15. La acea etapă a fost majorat numărul membrilor în CSP pentru ca guvernarea să aibă un număr suficient de membri pe care îi va propune pentru a influența anumite aspecte sau decizii ale acestui organ”, a spus el.
Deputatul consideră că în vara acestui an s-a făcut un atac raider asupra CSP-ului prin propunerea micșorării componenței CSP-ului, pentru a fi exclus procurorul general, procurorul-șef al UTA Găgăuzia și încă un membru pe motiv de vârstă. „La prima etapă s-a făcut acest asalt asupra CSP-ului, pentru ca în a doua etapă să se inventeze așa-numita „evaluare a procurorului general”. În opinia lui Vasile Bolea, reforma în procuratură s-a făcut relativ recent, în 2016. „Dacă vreți să îmbunătățiți legea cu privire la procuratură, lucrurile acestea trebuie să fie făcute chibzuit, lucrurile acestea trebuie să fie făcute după o anumită analiză. Dar, la baza modificărilor la care se referă Comisia de la Veneția a stat un scop politic, definit prin acapararea CSP și reducerea la tăcere a procurorului general, prin încarcerarea lui nelegitimă, suspendarea din funcție, dosare penale inventate”, a spus deputatul BCS, Vasile Bolea.
Dezbaterea publică la tema „Avizul Comisiei de la Veneția: semnal de alarmă asupra stării statului de drept sau îndemn de perfecționare a proceselor democratice?”, organizată de IPN, a fost ediția a 219-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.