Autoritățile trebuie identifice părțile slab acoperite în procesul de management al crizei refugiaților din Ucraina. Această evaluare ar trebui să le ajute să înțeleagă mai bine situația și să dezvolte strategii eficiente pentru a susține refugiații să se integreze mai rapid. În acest sens, este necesară o analiză detaliată a acțiunilor întreprinse pe parcursul ultimului an de către instituțiile de stat. Cu recomandări în acest sens au venit experții de la Asociația pentru Politica Externă, dar și alți reprezentanți ai societății civile.
Într-un club de presă organizat la IPN, directoarea executivă a APE, Natalia Stercul, a declarat că astăzi se împlinește exact un an de la declanșarea războiului crunt al Federației Ruse împotriva Ucrainei. Și consecințele tragice sunt resimțite în primul rând în statul vecin. Tangențial au fost afectate și alte state, care s-au implicat material, au aplicat sancțiuni împotriva Rusiei etc. Urmare a războiului, Republica Moldova a găzduit un flux mare de refugiați. APE a lansat un proiect orientat pe implicarea societății civile în combaterea noilor amenințări hibride ca răspuns la afluxul de refugiați. În cadrul acestuia au fost implicate organizații non-guvernamentale, reprezentanții ai mass-media, refugiați etc.
Sorin Șclearuc, expert APE, a menționat că este necesară intensificarea comunicării între instituțiile de stat, societatea civilă și instituțiile mass-media în vederea coordonării acțiunilor tangente fluxului de refugiați. O comunicare mai bună între acești trei actori ar putea ajuta la o gestionare mai eficientă a situației și la crearea unor strategii mai bune pentru a integra refugiații în viața socială.
De asemenea, potrivit expertului APE, este extrem de importantă informarea populației Republicii Moldova cu privire la sursele de proveniență a ajutoarelor pentru refugiați și diminuarea discursului de ură față de acești. De asemenea, trebuie identificate noi mecanisme pentru incluziunea socială a refugiaților – acces facilitat la grădinițe, școli, medicină, servicii sociale, acces simplificat la piața muncii. „Autoritățile ar trebui să ia măsuri pentru a se asigura că refugiații au acces facil la aceste domenii pentru a se integra mai ușor în societatea moldovenească”, a notat Sorin Șclearuc.
Valentina Caledji-Poghirc, expert la Centrul European „Pro-Europa” din Comrat a vorbit despre necesitatea de a colecta și de a proteja datele despre refugiați. În viziunea sa, acest lucru poate fi asigurat prin crearea unei baze o baze de date electronice cu acces doar pentru actorii implicați. Să fie asigurată o protecție mai bună a datelor cu caracter personal ale refugiaților.
Experții au vorbit și despre importanța de a combate discursul de xenofobie care se adresează refugiaților. Dumitru Pelin, director executiv Nord News, a vorbit despre mai multe cazuri în care refugiații au fost discriminați, de exemplu chiar la piață sau de către reprezentanții structurilor publice. În opinia sa, autoritățile trebuie să atragă o atenție sporită la angajații din sistem pentru că de multe ori chiar de la angajații statului pornesc mesajele de ură. Or ei sunt cei care trebuie să asigure protecție. De asemenea, spune jurnalistul, o atenție deosebită trebuie acordată fețelor bisericești, deoarece unii dintre ei transmit în mase mesaje manipulatorii și propagandistice.
Vitalie Guțu, director executiv al platformei „Zona de Securitate”, a menționat că în munca din teren au constatat că autoritățile de la Tiraspol au luat de fiecare dată apă în gură când au fost întrebate despre războiul declanșat de Federația Rusă. Din acest considerent, a fost destul de dificil să vadă situația reală din stânga Nistrului, inclusiv pentru că cetățenii de acolo se informează de la posturile TV rusești. Cât ține despre refugiații ucraineni, la fel, le-a fost complicat să comunice cu ei. Mulți dintre ei sunt din regiunea transnistreană de baștină și au revenit în satele lor.
Proiectul „Contribuția societății civile la combaterea noilor amenințări hibride ca răspuns la afluxul de refugiați: abordarea rezilienței active a Republicii Moldova” este implementat de APE, în parteneriat cu Nord News, Centrul European „Pro-Europa” din Comrat și Zona de Securitate, finanțat printr-un grant al Institutului pentru Raportare despre Război și Pace, cu sprijinul Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.
Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.