Autorităţile centrale legiferează reducerea autonomiei locale. Comentariu Info-Prim Neo.

Pachetul de legi privind autonomia locală, adoptat de Parlament la sfârşitul anului precedent, nu va îmbunătăţi situaţia autorităţilor publice locale în Republica Moldova. Şi aceasta în condiţiile în care noua redacţie a Legii privind administraţia publică locală (APL) conţine îmbunătăţiri incontestabile faţă de cea în vigoare până la finele anului 2006, iar Legea privind descentralizarea administrativă corespunde tendinţelor moderne de descentralizare în Europa. Experţii în domeniu explică acest „paradox” prin faptul că efortul legislativ finalizat recent este mai degrabă rezultatul unor presiuni externe (efectuate în particular prin Recomandarea Consiliului Europei nr. 179 din 9 octombrie 2005) şi nu al dorinţei sincere şi al voinţei politice interne de a reforma administraţia publică locală. Aceeaşi experţi spun că, neavând (sau neacceptând) o concepţie clară şi exhaustivă de descentralizare, de reformare şi eficientizare a activităţii administraţiei publice locale, Parlamentul a mers pe calea jumătăţilor de măsura si a „şlefuirii” legislaţiei in vigoare. [Autorităţile mimează colaborarea cu societatea civilă] Totodată, conlucrarea şi parteneriatul cu societatea civilă, mult mediatizat în ultima vreme, a constituit doar un cadru formal în procesul discuţiilor acestor legi. În realitate, spune directorul Business Consulting Institute, Mihai Roşcovan, consilier municipal, nici un ales al poporului nu a dorit să asculte glasul comunităţilor locale şi al societăţii civile. De exemplu, Coaliţia pentru descentralizarea fiscală, constituită din peste 40 de organizaţii neguvernamentale, autorităţi publice locale, instituţii academice şi de învăţământ, a înaintat Parlamentului avize care au conţinut 38 de propuneri pentru îmbunătăţirea Legii privind administraţia publică locală şi 22 de propuneri la proiectul Legii privind descentralizarea administrativă. In varianta adoptată au fost luate în considerare parţial doar 3 propuneri la modificarea legii APL. Parlamentul nu a fost receptiv nici la propunerile experţilor CoE exprimate în raportul asupra acestor proiecte şi expediat în prima jumătate a lunii decembrie. Situaţia se agravează şi mai mult prin nedorinţa Legislativului de a adopta o noua redacţie a Legii privind finanţele locale. Iar modificările cosmetice efectuate la legea în vigoare anulează, practic, întreg efortul legislativ de reformare a acestui domeniu. În fond, autonomia financiară constituie unul din elementele de bază care asigură autonomia locală reală. Mihai Roşcovan spune că Parlamentul nu a dorit să „cedeze” nici în alte chestiuni principiale, legate de relaţiile dintre guvernul central şi autorităţile locale, de transferul către şi gestionarea patrimoniului de către colectivităţile locale, asigurarea autonomiei financiare şi acoperirea cu resurse necesare a competenţelor locale etc. [Comunităţi lipsite de dreptul de a-şi apăra dreptul] De exemplu, s-a propus ca, în scopul neadmiterii intervenţiilor în forţă a Guvernului pe diverse aspecte ale domeniului public local, colectivităţile locale de nivelul 1 şi 2 sa aibă dreptul să sesizeze Curtea Constituţională atunci când ele consideră că o lege ori un act ce are putere de lege contravine drepturilor autonomiei locale, garantate de Constituţie şi Carta europeană a autonomiei locale a Consiliului Europei. Insă, conform noilor legi, nici o autoritate, nici un reprezentant al autorităţilor locale - consiliu local, consilier sau primar - nu au dreptul de a sesiza direct nici măcar instanţa contenciosului administrativ. În cazul în care cineva din actorii locali solicită o decizie exactă - anularea unei decizii, suspendarea temporară a aplicării acesteia, etc. - o pot face doar prin intermediul oficiului de control administrativ, adică tot printr-o structură a Guvernului. Aşa cum s-a întâmplat şi până acum, o structură subordonată Guvernului niciodată nu va merge împotriva lui, chiar dacă acesta încalcă drepturile autonomiei locale garantate de legislaţia în vigoare. Exemplul cu privatizarea posturilor municipale „Antena C” şi „Euro TV Chişinău” este mai mult decât elocvent: deşi Direcţia control administrativ a Ministerului Administraţiei Publice Locale a fost sesizată acum două săptămâni de către 3 consilieri municipali în vederea ilegalităţii deciziilor Consiliului municipal Chişinău din 30 noiembrie şi 14 decembrie 2006, nimeni nu a întreprins nici o acţiune pentru a pune cazul pe rol. [Mimarea ca stil şi esenţă] La sfârşitul anului trecut, şi organizaţiile neguvernamentale de media au atenţionat în mod oficial opinia publică, ambasadele şi reprezentanţele străine asupra faptului că “pretinsa colaborare a Parlamentului cu societatea civilă, pe segmentul mass-media, poartă un caracter mai mult formal, în scopul de a lustrui imaginea guvernanţilor in străinătate şi de a crea impresia falsă de consens social în principalele probleme ale tarii”. Acestea au boicotat lucrările Conferinţei anuale „Cooperarea dintre Parlament şi societatea civilă”, desfăşurată sub egida spicherului Marian Lupu, “în semn de protest faţă de abuzurile autorităţilor în procesul de implementare a noului Cod al Audiovizualului în cazul posturilor municipale „Antena C” şi „Euro TV Chişinău” şi respingând simularea, de către Parlament, a cooperării cu sectorul asociativ”. Şi respectivele organizaţii au constatat că “organul legislativ suprem a neglijat majoritatea propunerilor noastre, adoptând decizii dictate de conjunctura politică actuală şi nu de necesitatea dezvoltării în R. Moldova a unei mass-media profesioniste”. Ele considera că situaţia de criză creată în jurul audiovizualului public municipal şi naţional reprezintă o consecinţă directă a strategiilor puternic influenţate politic în acest domeniu, dar şi a nedorinţei autorităţilor de a colabora cu exponenţii societăţii civile.