Premierul interimar Aureliu Ciocoi cere Comisiei Electorale Centrale să se asigure că deschiderea a trei secții de vot, în localități aflate doar parțial sub controlului autorităților consituționale, are acceptul misiunii OSCE, Comisiei Unificate de Control și al pretinselor autorități de la Tiraspol, notează IPN.
Premierul nu vede o problemă în deschiderea celor trei secții – două în municipiul Tighina/Bender și una în comuna Corjova, Dubăsari – atât timp cât misiunea OSCE poate garanta securitatea votului pentru a nu se periclita întregul proces electoral.
„Orașul Tighina este sub administrare comună. 95% din populația care locuiește în municipiul Tighina sunt cetățeni ai Republicii Moldova. Este crucial să fie consultată misiunea OSCE, care să vină cu reguli foarte clare în ce condiții se desfășoară scrutinul la aceste secții. Trebuie să vedem dacă misiunea OSCE este gata să garanteze securitatea votului în aceste secții”, a spus Aureliu Ciocoi în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.
Cu referire la secțiile de vot destinate diasporei, premierul spune că cifra de 146 aprobată de CEC nu a fost consultată cu Ministerul de Externe, entitate responsabilă de buna desfășurare a scrutinului în străinătate. Mai mult, șeful interimar al Executivului crede că argumentul unor membri CEC privind lipsa acoperirii financiare pentru secțiile destinate diasporei nu e plauzibil.
„Aș pleda pentru o discuție chiar și în format închis între CEC și MEIE pentru a stabili numărul necesar de secții, inclusiv, în condițiile precare financiare în care ne aflăm. Pentru deschiderea secțiilor în străinătate nu e nevoie chiar de atât de mulți bani, pentru că întreaga structură logistică oricum o preia ministerul și nu este nevoie de finanțare din partea CEC. CEC achită doar plățile pentru membrii birourilor electorale. Sunt multe semnale care atestă că există multă lume care ar fi de acord să lucreze fără remunerare”, a spus Aureliu Ciocoi.
Comisia Electorală Centrală a decis deschiderea a 146 secții de vot pentru cetățenii Republicii Moldova din străinătate, cu 7 secții mai mult față de hotărârea CEC aprobată inițial. Decizia a fost contestată de mai multe formațiuni politice la Curtea de Apel.
