Dezinformarea are un impact direct asupra credibilității și imaginii guvernanților pentru că, dacă este vorba de un atac informațional, o denigrare din exterior, principalul scop este de a compromite autoritățile, elita unui stat. În al doilea rând, dezinformarea derutează cetățeanul, societatea și astfel se ajunge la un nivel de subcultură în societate. De această părere este Aurelia Peru, dr. habilitat în științe politice, expert în PR și comunicare politică, participantă la dezbaterea publică „De ce este nevoie de reziliență informațională și cum poate fi asigurată”, organizată de Agenția de presă IPN.
Aurelia Peru susține că dezinformarea țintește să provoace frica în societate sau anumite grupuri sociale. „Omul este construit în așa fel încât este predispus mai degrabă să creadă în ceva periculos, negativ, urât, decât în ceva frumos. De exemplu, el se lasă ușor influențat în cazul unei minciuni, dezinformări, a unui linșaj mediatic, defăimării cuiva, a unui lider de opinie, a unui actor politic. Încearcă după aceea și demonstrează, vină cu o declarație prin care condamni și infirmi, spui că este o minciună, n-o să te creadă. Lumea o să rămână fidelă primei informații, în rezultatul căreia ai devenit jertfa unui linșaj mediatic. De aceea, lecțiile de comunicare, în situații de criză, recomandă: mai bine taci, pentru că nu faci altceva, în cazul în care încerci să te aperi, decât să extinzi acest conflict. Care este publicul sensibil la dezinformări? Eu cred că sunt cei decepționați de politicile promovate de guvernare, de anumite eșecuri ale democrației liberale. Cred că astea sunt persoanele care nu au putut să se conformeze, plieze la noile provocări ale societății, ale reformelor democratice”, a opinat aceasta.
Aurelia Peru subliniază că instrumentul principal folosit în războaiele mediatice, informaționale îl constituie influențarea psihologiei umane. Psihologia omului constituie ținta și atunci când se încearcă schimbarea unei opinii, determinarea unui comportament electoral, de exemplu prin inocularea fricii de revoluții și violențe. Potrivit ei, în campania electorală curentă, spațiul informațional autohton nu a fost inundat de dezinformări venite din exterior. Cu toate acestea, au existat câteva declarații cu tentă geopolitică: pe de o parte, cea a directorului Serviciului de informații externe rus, Serghei Narîșkin, în legătură cu influența Occidentului și, pe de altă parte, o reacție din partea unui înalt oficial al Departamentului american de Stat. „Aceste două declarații au animat spiritele în contextul luptei pentru fotoliul prezidențial, din exterior. În schimb, conspirația a fost omniprezentă. Elementul de conspirație a apărut când într-o conferință de presă, în cadrul unei lansări de carte, deputatul socialist Bogdan Țîrdea a declarat că în Republica Moldova activează o armată mega-modernă, de ONG-iști care cheltuie milioane de lei, finanțate din exterior și care promovează un candidat electoral”, a spus Aurelia Peru.
„Aici eu văd o problemă foarte vastă, e nevoie de o educație, de o cultură politică și civilizațională în societate. Pe de altă parte, este foarte important și rolul societăților civile, organizațiilor nonguvernamentale. În acest context, vreau să zic că au un pic de păcat și aceste ONG-uri, atacate de deputatul socialist Bogdan Țîrdea, cred că ar fi cazul să lucreze puțin pe ideea umanizării imaginii ONG-urilor din Moldova. Mi se pare că se osifică componența unor ONG-uri, iar în societatea noastră persistă ideea că este o castă elitară, oameni foarte bine-pregătiți, dar închiși. Nu prea oricine are acces la aceste ONG-uri. Este o abordare stereotipală care trebuie dezmembrată, pentru a schimba perceperea imaginii ONG-urilor din Republica Moldova”, a menționat Aurelia Peru.
Dezbaterea publică „De ce este nevoie de reziliență informațională și cum poate fi asigurată”, este ediția a 159-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, sprijinit de Fundația germană Hanns Seidel.
