Atât în România, cât și în Republica Moldova, în centrul narativelor propagandei pro-ruse acum este Uniunea Europeană. Astfel, toate „relele” care pot să apară în Republica Moldova, sunt puse pe seama Uniunii Europene. Opinia aparține Ilenei Racheru, șefă a serviciului furnizare expertiză la Institutul Diplomatic Român din subordinea Ministerului Afacerilor Externe al României. Potrivit expertei, autoritățile ar trebui să comunice cât mai mult cu populația pentru ca aceasta să nu fie victima dezinformării.
Ileana Racheru, doctor în științe politice, a menționat că în România există câteva posturi de televiziune al căror conținut media sigur este destinat Republicii Moldova. Moderatorii, jurnaliștii și invitații care vorbesc la posturile de televiziune respective dezinformează pe teme legate de referendumul și de alegerile din Republica Moldova, de integrarea europeană și războiul din Ucraina. Oarecum involuntar, a fost creat un spațiu informațional comun, care este folosit pentru a dezinforma, având în vedere limba comună în Republica Moldova și în România.
Politologul spune că în România, începând cu anul 2002, există Legea audiovizualului, ea fiind amendată frecvent. Ultima dată a fost modificată în 2022, Consiliului Audiovizualului fiindu-i oferită pârghia legală să monitorizeze inclusiv conținutul audiovizual care este difuzat și online, cum ar fi de exemplu, materialele video. Prevederile legale respective permit aplicarea sancțiunilor pentru modul de informare incorect, pornind de la avertismente și ajungând la amenzi usturătoare, inclusiv suspendarea licențelor.
Potrivit expertei, atâta în România, cât și în Republica Moldova, în mod sigur, există și jurnaliști mercenari, nu doar jurnaliști care își fac meseria în mod corect. În opinia sa, autoritățile ar trebui să comunice cât mai mult cu populația pentru ca aceasta să nu fie victima dezinformării.
Ileana Racheru a precizat că munca de debunking (dezmințire) este foarte grea și adesea ajunge să fie inutilă pentru că în secunda următoare apare o nouă narativă care ar trebui deconstruită. Mai degrabă, crede experta, ar trebui ca atât în școli, în universități să existe cât mai multă alfabetizare media. Oamenii să știe singuri să-și aleagă informația și să o discearnă.
Declarațiile au fost făcute în cadrul Programului de formare profesională „Valori românești în domeniul afacerilor europene”, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova și realizat, în parteneriat Institutul Diplomatic Român.
