Aplicarea interdicției de a ocupa o funcție publică sau o funcție de demnitate publică este reglementată de Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale, precum și de Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate. Interdicția este aplicată, acumulându-se suficiente experiențe în acest sens. Totuși, politicile de sancționare pot fi eficientizate, mai multe aspecte, ce țin de reglementări și practici, urmând a fi îmbunătățite.
Cadrul legal
Răspunderea subiecților declarării pentru încălcarea prevederilor Legii nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale (Legea nr. 133/2016) este reglementată, în general, de art. 23 din legea citată.
Astfel, încălcarea prevederilor legii atrage, după caz, răspundere: disciplinară, contravențională, civilă sau penală.
Fapta subiectului declarării, în privința căruia s-a constatat starea de incompatibilitate nesoluționată în termenul legal, constituie temei pentru tragere la răspundere disciplinară, contravențională și/sau, după caz, pentru încetarea mandatului, a raporturilor de muncă ori de serviciu ale acestuia.
Fapta subiectului declarării, în privința căruia s-a constatat că acesta a soluționat o cerere/un demers, a emis sau a adoptat un act administrativ, a încheiat, direct sau prin intermediul unei persoane terțe, un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea unei decizii cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese, constituie temei pentru tragere la răspundere contravențională, penală și/sau, după caz, pentru revocarea, destituirea sau încetarea mandatului, a raporturilor de muncă ori de serviciu ale subiectului în cauză.
Fapta subiectului declarării, în privința căruia s-a constatat încălcarea regimului juridic al restricțiilor și limitărilor, constituie temei pentru tragere la răspundere contravențională și/sau, după caz, pentru încetarea mandatului, a raporturilor de muncă ori de serviciu ale acestuia.
Persoana, a cărei avere a fost constatată, în totalitate sau în parte, ca fiind nejustificată, printr-o hotărâre judecătorească definitivă, urmează a fi destituită sau revocată, după caz, din funcția pe care o deține.
Subiectul declarării eliberat sau destituit din funcție potrivit prevederilor citate mai sus este decăzut din dreptul de a mai exercita o funcție publică sau o funcție de demnitate publică, cu excepția funcțiilor eligibile, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării sau destituirii din funcția publică ori de demnitate publică respectivă sau din data încetării de drept a mandatului său. Dacă persoana a ocupat o funcție eligibilă, ea nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului.
În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcție publică sau de demnitate publică la data constatării averii nejustificate, a stării de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdicția de 3 ani se aplică, potrivit legii, de la data la care a rămas definitiv actul de constatare sau, respectiv, a rămas definitivă și irevocabilă hotărârea judecătorească prin care se confirmă existența averii nejustificate, a stării de incompatibilitate ori a conflictului de interese.
În conformitate cu art. 35 alin. (4) și art. 37 alin. (4) din Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate (Legea nr. 132/2016), actul de constatare rămâne definitiv la expirarea termenului de contestare sau, dacă este contestat, în momentul în care hotărârea judecătorească devine irevocabilă.
Potrivit legii citate, interdicția de a deține o funcție publică sau o funcție de demnitate publică se aplică de către inspectorul de integritate.
Astfel, în conformitate cu art. 34 alin. (3) din legea menționată, urmare a controlului averii și al intereselor personale, inspectorul de integritate, dacă constată o diferență substanțială între veniturile obținute, cheltuielile realizate și averea dobândită a persoanei supuse controlului, dispune încetarea mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu ale acesteia și aplică interdicția de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică.
Similar, potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) din legea citată, inspectorul de integritate, în cazul în care constată nedeclararea sau nesoluționarea unui conflict de interese ori încălcarea regimului juridic al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, după caz, emite un act de constatare în care solicită încetarea mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu ale subiectului declarării și aplică pentru acesta interdicția de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică. În virtutea art. 39 alin. (2) din legea menționată, inspectorul de integritate decide dacă dispune aceste măsuri în funcție de gradul de vinovăție al subiectului declarării, de natura abaterii, de numărul și durata abaterilor, de comiterea unor abateri similare anterior, de prejudiciul adus interesului public și de funcția publică deținută.
Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa o funcție publică sau o funcție de demnitate publică este ținut și publicat de Autoritatea Națională de Integritate (ANI), în virtutea art. 7 alin. (2) lit. i) din Legea nr. 132/2016 și art. 23 alin. (8) din Legea nr. 133/3016.
Punerea în aplicare a normelor de drept
Potrivit datelor actuale din Registru[1], în perioada anilor 2017-2021, a fost aplicată interdicția de a ocupa o funcție publică sau o funcție de demnitate publică, în privința a 91 de persoane, respectiv:
- în anul 2017 – în privința a 1 persoane;
- în anul 2018 – în privința a 1 persoane;
- în anul 2019 – în privința a 15 persoane;
- în anul 2020 – în privința a 38 persoane;
- în anul 2021 – în privința a 36 persoane.
Practic, este imposibilă analiza datelor din perspectiva statutului funcțiilor deținute de persoanele vizate. Informațiile publicate în Registru nu totdeauna sunt complete sau corecte. În unele cazuri, Registrul nu conține datele privind organizația și funcția deținută de persoana vizată sau aceste informații sunt vădit eronate.
De altfel, în monitorizarea procesului de executare a actelor de constatare, o altă problemă constituie neactualizarea statutului acestora la devenire definitivă.
Concluzii și recomandări
Interdicția de a ocupa o funcție publică sau o funcție de demnitate publică este aplicată, ANI acumulând suficiente experiențe în acest sens. Totuși politicile de sancționare pot fi eficientizate, mai multe aspecte urmând a fi tratate și îmbunătățite.
În ceea ce privește practicile aplicării, este de recomandat:
- completarea cu acuratețe a datelor din Registru. În acest sens este necesară dezvoltarea unui regulament privind ținerea Registrului. Eventualul regulament ar trebui să conțină și niște instrucțiuni foarte clare care ar trebui să ghideze persoanele responsabile de completarea Registrului, inclusiv în partea ce ține de datele curgerii termenului interdicției (început și sfârșit);
- actualizarea statutului actelor de constatare la devenirea acestora definitive, altfel fiind în general imposibilă monitorizarea procesului de executare a celor dispuse.
Pe lângă acestea, se mențin mai multe aspecte problematice care ar trebui tratate prin revizuirea prevederilor legale privind aplicarea interdicției de a ocupa o funcție publică sau o funcție de demnitate publică, cele mai importante fiind următoarele:
- există, în virtutea art. 3 alin. (1) din Legea nr. 133/2016, subiecți ai declarării care dețin funcții ce nu constituie nici funcții publice, nici funcții de demnitate publică, astfel interdicția în cauză fiindu-le inaplicabilă. Ne referim la: membrii consiliilor de supraveghere ale companiilor Teleradio-Moldova și Teleradio Găgăuzia; unii membri ai Consiliului Superior al Magistraturii și ai Consiliului Superior al Procurorilor, precum și membrii organelor din subordinea acestora; membrii nepermanenți ai Comisiei Electorale Centrale; unii conducători ai organizațiilor publice și adjuncții acestora; personalul din cabinetele persoanelor cu funcții de demnitate publică; membrii Consiliului de integritate; membrii colegiilor/comisiilor de admitere în profesie, de evaluare, disciplinare și/sau de etică a profesiilor conexe justiției;
- nu este clar dacă interdicția trebuie să se aplice ocupării oricărei funcții publice/de demnitate publică sau trebuie să se aplice ocupării unei anumite funcții concrete, care a fost deținută nemijlocit de persoana vizată – de exemplu, primar al unei anumite localități;
- faptele, pentru care este aplicabilă interdicția în cauză, în esență, constituie fie anumite contravenții, fie anumite infracțiuni. Pentru comiterea acestora se aplică și privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții, ca pedeapsă contravențională (art. 35 din Codul contravențional al Republicii Moldova, nr. 218/2008) sau penală (art. 65 din Codul penal al Republicii Moldova, nr. 985/2002). Astfel, mecanismele de sancționare se dublează, iar natura interdicției aplicabile în condițiile Legii nr. 133/2016 rămâne confuză, nefiind o sancțiune nici disciplinară, nici contravențională, nici civilă, nici penală.
[1] ANI, Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa o funcție publică sau o funcție de demnitate publică, https://portal-declaratii.ani.md/#search-2 (accesat 26.04.2022)
*******
DISCLAIMER: Autorii comunicatelor – nu agenția de presă IPN – poartă responsabilitate exclusivă pentru corectitudinea și esența conținutului comunicatului, prezentat spre publicare și/sau distribuire.