Apelul AP a Găgăuziei de a recunoaşte Osetia de Sud şi Abhazia este un act politic şi nu poate fi atacat într-o instanţă constituţională, susţin analişti politici

Apelul Adunării Populare (AP) a Găgăuziei către Parlamentul şi preşedintele R. Moldova de a recunoaşte Osetia de Sud şi Abhazia nu este un act juridic, ci unul politic, şi nu poate fi atacat într-o instanţă constituţională. Apelul intră în contradicţie cu poziţia Guvernului RM cu privire la conflictul din Georgia şi recunoaşterea celor două republici, susţin mai mulţi analişti de la Chişinău, citaţi de Info-Prim Neo. [Analistul politic Arcadie Barbăroşie, directorul Institutului de Politici Publice (IPP),] spune că, fiind vorba doar de un apel, Parlamentul nu trebuie neapărat să reacţioneze. Legislativul poate să-şi exprime poziţia faţă de acest document sau să-l ignore, deopotrivă. Potrivit lui Arcadie Barbăroşie, poziţia AP demonstrează, încă o dată, că opinia publică din Moldova este formată de mijloacele de informare în masă ruseşti, care nu au oferit surse alternative de informare în privinţa conflictului din Georgia. Dacă astăzi cetăţenii R. Moldova ar fi întrebaţi: „A procedat corect Federaţia Rusă sărind în ajutor osetinilor”, 60-70% dintre ei ar răspunde pozitiv, susţine analistul. [Oazu Nantoi, director de programe IPP,] consideră că în R. Moldova nu există un cadru juridic amplu, care să determine statutul şi competenţele Găgăuziei. Legea privind statutul UTA Găgăuziei, adoptată în 1994, nu asigură funcţionarea autonomiei şi integrarea locuitorilor acesteia în societatea R. Moldova. Astfel, autonomia trăieşte într-o stare de închistare, fiind conservate anumite stereotipuri, crede Oazu Nantoi. Apelul lansat de AP se înscrie în şirul de evenimente, care au drept scop să creeze disconfort celor care duc negocieri în problema transnistreană, în special preşedintelui ţării, Vladimir Voronin, este de părere [Viorel Cibotaru, director executiv al Institutului European de Studii Politice din Moldova]. Pe fundalul acestor evenimente, guvernarea de la Chişinău trebuie să fie foarte prudentă, spune analistul. [Eugen Revenco, directorul Fundaţiei moldo-lituaniene „Centrul de Studii al Integrării Europene”,] menţionează că apelul AP vine înaintea dezbaterilor din Parlament asupra evenimentelor din Georgia. „Din păcate, autorităţile de la Chişinău nu au dezbătut în mod serios războiul din Georgia”, spune Revenco. Potrivit lui, actul de recunoaştere a celor două republici nu este atât de important pe cât capacitatea statelor de acorda drepturi şi a-şi asuma obligaţii. Adunarea Populară a Găgăuziei a lansat la 19 septembrie un apel către preşedintele şi Parlamentul R. Moldova, prin care le-a a cerut să recunoască Osetia de Sud şi Abhazia în calitate de republici independente şi suverane. AP şi-a declarat sprijinul pentru locuitorii celor două republici „în lupta lor dreaptă pentru libertate şi independenţă, aspiraţia către pace şi stabilitate”. AP consideră decizia Federaţiei Ruse de a recunoaşte Osetia de Sud şi Abhazia drept una înţeleaptă şi singura corectă. „R. Moldova, care a dat dovadă de înţelepciune şi înţelegere în soluţionarea „chestiunii găgăuze”, demonstrând astfel ataşamentul său politicii de respectare a drepturilor popoarelor mici la autodefinire, poate astăzi să-şi aducă aportul la întărirea păcii şi stabilităţii în întreaga regiune caucaziană”, se arată în apelul AP. Apelul a fost semnat de 18 din cei 35 de legislatori de la Comrat. Au fost împotrivă deputaţii comunişti.