Fenomenul hărţuirii sexuale în relațiile de muncă trebuie să fie o prioritate pe agenda publică. Datele statistice arată că fiecare a cincea femeie angajată se confruntă cu forme subtile de hărţuire (mângâieri, priviri, atingeri), iar patru din 100 se confruntă cu forme grave de hărţuire. 20% dintre femei se confruntă cu hartuire sexuală la locul de studii şi doar 15% dintre femei raportează despre aceste cazuri. Consiliul pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalității, Centrul de drept al femeilor şi Centrul parteneriat pentru dezvoltare fac un apel către deputați să îmbunătățească cadrul legal cu referire la prevenirea acestui fenomen.
În cadrul unei conferințe de presă la IPN, Arina Ţurcan, avocat la Centrul de drept al femeilor, a menţionat că fenomenul hărţuirii sexuale este unul destul de prezent în Republica Moldova, dar mai puţin raportat către organele de drept. „Numărul cazurilor înregistrate şi raportate către Procuratură sau către organele de poliţie este unul relativ mic în comparaţie cu gravitatea şi ponderea fenomenului. Potrivit datelor Procuraturii Generale, în perioada anului 2019, au fost 31 de sesizări cu referire la acte de hărţuire sexuală. Au fost pornite 22 de procese penale. În total, la sfârşitul anului 2019, Procuratura investiga 30 de procese penale în baza plângerilor cu referire la hărţuire sexuală”, a precizat avocata.
Arina Ţurcan a subliniat că fenomenul trebuie tratat cu seriozitate, iar cadrul normativ trebuie să fie clar şi comprehensiv, astfel încât victimele hărţuirii sexuale să obţină un remediu efectiv din partea justiţiei. „Este nevoie să avem un cadru comprehensiv şi clar deoarece analiza efectuată a cadrului normativ ne demonstrează că, la momentul actual, mecanismul de protecţie a victimelor împotriva hărţuirii sexuale este destul de neclar, inclusiv din perspectiva că avem cel puţin cinci instituţii care sunt împuternicite cu dreptul de a investiga fapte ce ţin de hărţuirea sexuală. Atât tip cât prin lege nu este oferită o claritate ˗ la care instituţie şi în ce condiţii victima se poate adresa ˗ se creează o confuzie atât pentru victimă, cât şi premise ca aceste cauze să fie transferate de la o instituţie la alta”, a spus avocata.
Potrivit ei, prin acest proiect de lege, se propune să se facă clarificări, în special când este vorba de hărţuire ca şi formă a discriminării, inclusiv pe criteriul de gen. „Prin acest proiect de lege, pe lângă incriminarea actelor de hărţuire pe criteriu de gen, când acesta ia forma unei discriminări, s-au revăzut sancţiunile prevăzute pentru aceste contravenţii. La fel, a fost introdusă şi o componentă de contravenție nouă pentru victimizare. Deseori când victimele se adresează, inclusiv la Consiliul pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalității, raportând un caz de hărţuire pe criteriu de gen, ulterior pot fi supuse actelor de victimizate. Până la moment, pentru victimizare nu era prevăzută o formă de răspundere contravențională. În acest proiect a fost propusă a fi inclusă şi o componentă ce vizează răspunderea contravenţională pentru acte de discriminare, astfel încât să fie trase la răspundere acele persoane care admit acte de victimizare. De asemenea, în acest proiect de lege ne-am propus să fie introduse şi completate normele pe partea ce ţine de obligaţia angajatorilor de a preveni şi a întreprinde acţiuni de prevenire a actelor de hărţuire sexuală la locul de muncă, precum şi completări la Codul contravenţional, astfel încât angajatorii să fie pasibili de răspundere contravenţională atunci când nu respectă aceste obligaţii, pe partea ce ţine de prevenirea şi sesizarea organelor de drept atunci când cunosc despre acte de hărţuire sexuală”, a precizat Arina Ţurcan.
Alina Andronache, membră a Platformei pentru Egalitate de gen, reprezentantă a Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare a reiterat necesitatea anumitor modificări legislative şi apelul către autorităţi care ar trebui să întreprinde măsuri în prevenirea fenomenul hărţuirii sexuale în relațiile de muncă. „În pofida tuturor eforturilor depuse de sectorul non-guvernamental, de a promova anumite măsuri legislative ca să prevină şi să combată hărţuirea sexuală, în specia la locul de muncă, astăzi încă nu avem reglementări foarte clare, un proiect de lege înregistrat care să abordeze fenomenul din toate perspectivele şi să asigure protecţia drepturilor victimelor care suferă de acest fenomen”, a spus Alina Andronache.