Învestirea Guvernului Filip, proteste, alegeri prezidenţiale directe după o perioadă de circa 20 de ani. Astfel de evenimente au marcat anul 2016. Agenţia de presă IPN, la final de an, prezintă evenimentele de rezonanţă care s-au întâmplat în fiecare din cele 12 luni.
---
Evenimentul lunii iulie: Parlamentul a votat în lectură finală modificările la Legea cu privire la asociaţiile obşteşti, aşa-numita Lege 2%
În şedinţa legislativului din 1 iulie Parlamentul a votat în lectură finală proiectul bugetului de stat pentru 2016, cu venituri prognozate de 48,5 miliarde de lei şi cheltuieli de 52,7 miliarde de lei. Deficitul bugetar, de 4,2 miliarde de lei, se estima că va fi acoperit, în mare parte, din surse externe de finanţare, dar şi din surse interne provenite din privatizări. Pentru buget şi-au dat votul 51 de deputaţi din cei 83 prezenţi în sală. Ponderea veniturilor raportate la Produsul Intern Brut se estimează la nivel de 36,3%, în creştere cu 0,5 puncte procentuale comparativ cu bugetul anului 2015.
Ploile din după-amiaza zilei 3 iulie au provocat pagube în şapte raioane, dar şi în municipiile Chişinău şi Bălţi. Au fost deteriorate drumuri locale, doborâţi arbori, distruse acoperişuri, iar mai multe maşini au rămas blocate în apă. Este vorba despre raioanele Criuleni, Ungheni, Leova, Cantemir, Cimişlia, Glodeni, Străşeni.
Pe 3 iulie, în cadrul şedinţei Consiliului Politic Naţional al Partidul Acţiune şi Solidaritate, s-a decis desemnarea Maiei Sandu în calitate de candidat la prezidenţiale. Ulterior, ca urmare a negocierilor dintre PAS, PLDM şi PPPDA, Maia Sandu a fost selectată drept candidat comun la alegerile prezidenţiale. Maia Sandu a ajuns în turul doi cu socialistul Igor Dodon, dar a pierdut scrutinul.
Pe 5 iulie într-o vizită la Chişinău a venit vicepremierul rus, Dmitri Rogozin. În format extins, au fost abordate chestiuni legate de exportul produselor moldoveneşti pe piaţa rusă, eliminarea barierelor tarifare şi netarifare în comerţul reciproc, simplificarea importurilor producţiei agroalimentare şi vinicole în Federaţia Rusă.
Pe data de13 iulie zeci de persoane, mici comercianţi, au protestat în faţa Guvernului pentru a cere ca executivul să avizeze o iniţiativă privind abrogarea prevederilor legislative care interzic, din 2017, comerţul în baza patentei. Protestatarii declarau atunci că această prevedere îi scoate în afara legii şi îi va face nevoiţi să-şi părăsească familiile pentru a merge la muncă peste hotare. Micii comercianţi au organizat proteste repetate, iar la 16 decembrie Parlamentul, la propunerea Guvernului, a votat proiectul care prevede prelungirea termenului de comerţ cu amănuntul în bază de patentă până la 31 decembrie 2018.
În şedinţa de pe 21 iulie Parlamentul a votat în lectura a doua, finală, modificările la Legea cu privire la asociaţiile obşteşti, aşa-numita Legea 2%, prin care persoanele fizice pot direcţiona unei organizaţii non-guvernamentale sau unui cult religios 2% din impozitul pe venit plătit. Proiectul reglementează expres destinaţia banilor. Asociaţiile obşteşti de utilitate publică pot folosi aceste sume doar pentru susţinerea educaţiei, ştiinţei, culturii, sportului, ocrotirii sănătăţii, protecţiei sociale etc. Instituţiile religioase vor putea folosi aceşti bani doar pentru activităţi sociale, morale, culturale sau de caritate.
Tot pe 21 iulie Partidul Socialiştilor a prezentat în Parlament moţiunea de cenzură semnată de 34 de deputaţi socialişti, liberal-democraţi şi comunişti. Moţiunea a fost înaintată după ce legislativul nu a susţinut iniţiativa deputaţilor socialişti de a include în ordinea de zi audierea premierului Pavel Filip privind activitatea Guvernului în primul semestru al anului 2016. La o altă ședință, când a fost pusă la vot, moţiunea a căzut, fiind susținută doar de 30 de deputaţi.
Pe 30 iulie este numit un nou preşedinte la Curtea de Conturi, deputatul liberal Veaceslav Untila. În aceeaşi şedinţă deputaţii au votat încetarea mandatului componenţei Curţii de Conturi în frunte cu Serafim Urechean, învestit în aprilie 2011. Preşedintele Curţii de Conturi se numeşte de Parlament pe un termen de 5 ani, la propunerea preşedintelui Parlamentului, cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.
Selecţie de Anastasia Rusu, IPN