Învestirea Guvernului Filip, proteste, alegeri prezidenţiale directe după o perioadă de circa 20 de ani. Astfel de evenimente au marcat anul 2016. Agenţia de presă IPN, la final de an, prezintă evenimentele de rezonanţă care s-au întâmplat în fiecare din cele 12 luni.
Evenimentul lunii aprilie: Protestul antiguvernamental din 24 aprilie, soldat cu altercaţii între manifestanţi şi poliţişti.
În şedinţa legislativului din 1 aprilie a fost anunţată data alegerilor prezidenţiale – 30 octombrie. După o pauză de aproape 20 de ani, şeful statului urma să fie ales de către cetăţeni, după ce Curtea Constituţională a declarat neconstituţionale prevederile legii de revizuire a Constituţiei cu privire la modul de alegere a preşedintelui de către Parlament cu votul a 3/5 din numărul deputaţilor. Proiectul numirii datei alegerilor prezidenţiale directe a fost votat de 50 de deputaţi, aceasta reprezentând majoritatea parlamentarilor prezenţi la şedinţa plenară. Iniţiativa a fost introdusă pe ordinea de zi de către un grup de deputaţi din majoritatea parlamentară.
Tot pe 1 aprilie Consiliul Coordonator al Audiovizualului a făcut bilanţul concursului pentru suplinirea capacităţii disponibile de 15 sloturi ale Multiplexului A. Iniţial doar 12 posturi de televiziune au obţinut dreptul de a face transmisiuni pe cale digital-terestră. Ulterior, prin concurs repetat, au fost selectate încă trei posturi. Actualmente, în Republica Moldova beneficiare ale Multiplexului A sunt posturile: Canal Regional TV, TV 7, TVR Moldova, Moldova 1, N 4, Publika TV, Canal 2, Canal 3 şi Prime, Agro TV Moldova, CTC Mega, Super TV, Accent TV, Jurnal TV şi ITV. Valabilitatea licenţei de emisie pentru utilizarea multiplexului digital-terestru este de 7 ani.
La 6 aprilie deputaţii iniţiază modificarea Constituţiei în vederea excluderii imunităţii parlamentare, decizie care a fost luată la şedinţa din acea zi a Biroului permanent a Parlamentului. Două săptămâni mai târziu, Curtea Constituţională a avizat pozitiv iniţiativa legislativă. Pe 21 aprilie proiectul a fost înregistrat în Parlament de către mai mulţi deputaţi democraţi, liberali şi neafiliaţi.
Pe 7 aprilie preşedintele României, Klaus Iohannis, a aprobat numirea lui Daniel Ioniţă în calitate de ambasador în Republica Moldova, în locul lui Marius Lazurca.
La 11 aprilie noul guvernator al Băncii Naţionale a Moldovei, Sergiu Cioclea, a intrat în funcţie. Sergiu Cioclea a fost numit pe 11 martie, fiind selectat dintre nouă candidaţi înscrişi în concurs. Fostul guvernator, Dorin Drăguţanu, şi-a prezentat demisia în septembrie 2015, împreună cu viceguvernatorul Marin Moloşag. Dorin Drăguţanu a declarat atunci că şi-a dat demisia după mai multe presiuni ale unor politicieni „pentru că nu ar fi găsit motivele legale pentru a îi demite în Parlament”.
Pe 14 aprilie fracţiunea Partidului Popular European din Consiliul municipal Chişinău propune organizarea unui referendum privind demiterea primarului general al capitalei, Dorin Chirtoacă. Referendumul urma să aibă loc pe 30 octombrie, în ziua desfăşurării scrutinului prezidenţial, însă iniţiativa nu a avut sorţi de izbândă. Anterior o altă formaţiune, cea a PSRM spunea că vrea să iniţieze procedura de demitere a edilului capitalei, fie cu votul a 34 de consilieri din CMC, fie prin referendum.
Pe 24 aprilie în capitală a avut loc o manifestaţie antiguvernamentală organizată de Platforma Civică „Demnitate şi Adevăr”. Mii de oameni din mai multe localităţi ale ţării au cerut demisia guvernării şi organizarea alegerilor parlamentare anticipate, concomitent cu cele prezidenţiale. În timpul acţiunii, protestatarii au încercuit clădirea Guvernului, ulterior s-au deplasat spre strada Bulgară, unde s-ar afla casa prim-vicepreşedintelui Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, care, potrivit lor, „a capturat întreaga ţară”. Tot aici au început altercaţiile dintre protestatari şi poliţişti: primii au aruncat cu ouă şi pietre, iar oamenii legii au folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa mulţimea. Pe marginea dezordinilor în masă, poliţia a deschis un dosar penal. Patru persoane au fost reţinute fiind suspectate de implicare în revoltă în urma căreia au fost răniţi mai mulţi angajaţi ai forţelor de ordine şi au fost înregistrate prejudicii materiale.
La 27 aprilie Parlamentul a adoptat hotărârea de a-l realege pe Mihai Poalelungi în funcţia de preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie pentru încă patru ani. Poalelungi a obţinut primul mandat la şefia Curţii Supreme de Justiţie în anul 2012.
Selecţie de Anastasia Rusu, IPN
