Filmele sovietice și ruse, inclusiv despre cel de-al Doilea război mondial, care cad sub incidența normelor legale din Republica Moldova privind securizarea spațiului informațional și interdicția simbolurilor agresive, omit să vorbească despre milioane de acte de viol, jafuri și sustrageri de bunuri în teritoriile ocupate. Lecția neînvățată face repetenți. De aici și fenomenul coletelor cu cele mai diverse bunuri furate – de la jucării pentru copii până la frigidere etc – în expedierile poștale ale soldaților ruși din Ucraina către familiile lor. Declarații în acest sens a făcut Anatol Țăranu, comentator politic, doctor în istorie, ex-ambasador al Republicii Moldova în Federația Rusă, în cadrul dezbaterii publice la tema „Opriți războiul! Opriți... filmele despre război!”, care a avut loc la agenția de presă IPN.
Potrivit lui, la baza comemorării, de fapt a serbării – „în Rusia e sărbătoare” – a zilei de 9 mai e pusă ideologia militaristă, a menționat politologul. Iar în Republica Moldova a fost preluată de la „a” la „z” formula rusească, ideologema rusă de serbare a zilei de 9 mai. „Într-un stat independent și suveran, precum este Republica Moldova, formula ideologică a unui stat străin a fost preluată în mod mecanic și implementată în viața cotidiană a oamenilor noștri”.
Istoricul consideră că ceea ce se întâmplă de 9 mai la noi în Moldova „cu panglică negru-oranj, cu arme, cu tot spiritul acesta militarist e dezmăț adevărat”. Cât privește panglica, aceasta nu exista pe vremurile URSS ca simbol al războiului numit „pentru apărarea patriei”. „Mai mult, se știa că panglica Sfântului Gheorghe fusese semnul distinctiv al unui milion și ceva de colaboraționiști ruși, înrolați în armata lui Vlasov și în divizia de cavalerie a lui Krasnov, care mergea alături de SS-ul german împotriva Armatei Sovietice”, a specificat expertul.
Adevăratul simbol al biruinței în războiul pentru apărarea patriei este drapelul roșu, cu secera și ciocanul pe el. „Și Voronin care este liderul partidului comuniștilor în Republica Moldova se dă de pământ apărând panglica esesoviștilor și colaboraționiștilor vlasoviști în detrimentul simbolului firesc al partidului pe care îl conduce”, a remarcat vorbitorul.
Dânsul consideră că la această „nebunie a practicii politice” se ajunge deoarece Republica Moldova nu dispune de nicio ideologie de stat. „Avem fixat în Constituție că nicio ideologie de partid nu poate deveni de stat. Totodată, statul nu poate exista fără o ideologie - nu în sensul doctrinei de partid. Dacă statul nu are o ideologie, acesta nu este un stat, ci o entitate dezlânată, fără liant pe interior... Problema e că noi am acceptat în calitate de liant o ideologemă străină interesului național. De fapt, ea a fost adusă și impusă”.
Cinematografia a avut un loc important în inocularea ideologemei străine și consolidare acesteia în mințile oamenilor. „Noi discutăm acuma raportul între ideologie pură și valoare artistică a filmelor despre război și discuția este absolut validă, ea trebuie să existe. Doar că pe timp de război muzele vor trebui să tacă. Atâta timp cât durează războiul și există pericolul ca el să vină peste noi, muzele trebuie să cedeze în fața imperativelor politice de moment”, a conchis politologul.
Dezbaterea publică la tema „Opriți războiul! Opriți... filmele despre război!”, organizată de IPN, a fost ediția a 238-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
