Parlamentul actual este unul al perioadei de tranziție și nimic nu vorbește despre faptul că viitorul legislativ va fi de altă factură. Actualul legislativ, prin activitatea sa, nu a creat condițiile ca perioadei de tranziție din Republica Moldova să i se pună punct. De această părere este analistul politic Anatol Țăranu, exprimată în cadrul dezbaterilor publice cu tema: „Locul Parlamentului de legislatura a XX-a în viața societății și în istoria parlamentarismului moldovenesc”, ediția a 98-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, organizate de Agenția de presă IPN și Radio Moldova.
În opinia lui, în perioada activității actualului Parlament, s-a produs o stabilizare, atât la nivel guvernamental, cât și la nivelul politicilor economice și sociale care sunt promovate, chiar dacă ceea ce se numește factorul dezvoltării este unul ambiguu, pentru că despre dezvoltare trebuie să se vorbească în termeni foarte atenți și moderați. „Este adevărat că Parlamentul, prin activitatea sa legislativă, a fost capabil să elaboreze un șir de acte legislative care garantează Republicii Moldova o creștere economică de 3-5% anual. Dar această creștere economică nu corelează cu necesitățile vitale ale statului, ale societății per ansamblu, pentru că o asemenea creștere atestă o stagnare economică. Republica Moldova, ca să ajungă cât de cât la media europeană, are nevoie de ritmuri economice de dezvoltare mult mai mari”, menționează analistul. În linii mari, Parlamentul mai degrabă a garantat supraviețuirea factorului informal economic, dar nu dezvoltarea economică propriu-zisă a țării.
„Trebuie de menționat că, în plan social, trebuie de menționat că, inclusiv prin activitatea Parlamentului, au fost operate majorări de pensii, salarii, rămâne doar de văzut, dacă acest majorări vor fi susținute inclusiv și de politicile economice care trebuie să garanteze nivelul respectiv de inflație și stabilitatea economică pe viitor”, consideră analistul. „Este foarte greu să vorbești despre starea socială a lucrurilor, inclusiv din punct de vedere a activității legislative, atunci când acest lucru se produce în prejma alegerilor. De obicei, toate parlamentele care sunt dominate de anumite forțe politice sunt foarte generoase în plan legislativ atunci când este vorba despre majorarea salariilor și pensiilor înainte de alegeri. Problema este dacă acest nivel de viață care este atins datorită acestor majorări se va menține pe o perioadă îndelungat după alegeri. Aici doar rămâne de văzut”, notează Anatol Țăranu.
Potrivit lui, o chestiune foarte serioasă care ține de legislativ, dar și de programele și politicile partidelor care domină în Parlament, este încercarea de a imprima societății un element de coeziune internă. Analistul spune că societatea moldovenească este profund dezbinată și nu există la ora actuală o idee, un concept care ar face ca această dezbinare să fie depășită, iar într-o societate segmentată în halul acesta, politici durabile practic sunt imposibile. „Poți să înregistrezi succese de durată scurtă sau medie, dar politici cu durată strategică este practic imposibil de implementat. Societatea moldovenească are nevoie de cu totul altceva. Aici vorbesc și de problemele identitare, care stau la baza stabilității oricărei societăți”, opinează Anatol Țăranu.
Potrivit lui, din acest punct de vedere, Parlamentul actual a ratat mai multe momente. „Problema orientării europene care, într-un fel sau altul, putea fi introdusă în Constituție, chiar și formal, ar fi subordonat o anumită logică pe viitor, deși, desigur, introducerea formală nici pe departe nu garantează realizarea acestei coeziuni interne. Din acest punct de vedere, în ceea ce privește coeziunea internă a societății moldovenești, Parlamentul a avut restanțe foarte serioase”, spune analistul.
Anatol Țăranu consideră că republica parlamentară ca sistem de guvernare nu izvorăște din starea istorico-culturală a societății moldovenești. Potrivit lui, societatea moldovenească este una profund paternalistă, iar pentru o asemenea stare de lucruri în societate, pentru un asemenea tip de cultură, mai mult convine o republică prezidențială, unde există un „tătuc” și oamenii înțeleg mai bine un asemenea regim de guvernare. „Eu cred că anume de aici vin aceste devieri serioase care au loc în cadrul funcționării Parlamentului. Din păcate, și Parlamentul din legislatura a XX-a a venit să confirme acest fapt. Actul dezbaterilor parlamentare este unul profund formal. De fapt, noi nu avem în Parlamentul Republicii Moldova o dezbatere parlamentară propriu-zisă. Parlamentul, într-un mod mecanic, ștampilează legile, care sunt convenite nu ca rezultat al unei dezbateri profunde parlamentare, cu aplicarea factorului de expertiză, ci mai degrabă este rezultatul unor înțelegeri de culise, care se duc în prealabil”, a declarat analistul. Potrivit lui, acest lucru știrbește foarte mult din esența democratică al actului parlamentar.
Dezbaterea „Locul Parlamentului de legislatura a XX-a în viața societății și în istoria parlamentarismului moldovenesc” face parte din ciclul de dezbateri publice desfășurate de către Agenția de presă IPN și Radio Moldova, în cadrul proiectului „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
