Moldovenii cu cetățenie română la alegerile parlamentare din România vor vota divers. Totuși, componenta emoțională este foarte puternică, deoarece oamenii care de mulți ani sunt atașați de România se simt cumva defavorizați în Republica Moldova și acest lucru trezește un val emoțional care îi face uneori să renunțe la rațional în favoarea emoționalului. Este opinia lui Anatol Țăranu, analist politic, exprimată la dezbaterea publică cu tema: „Alegerile parlamentare în România: ce cunosc despre ele și ce votează moldovenii cu cetățenie română?”, organizate de Agenția de presă IPN.
„Partidul domnului Băsescu de data aceasta ar putea să aibă mai puțină adeziune pentru românii moldoveni din Republica Moldova din simplu motiv că cu trecerea timpului se șterg niște emoții, ele devin mai puțin palpabile, vibrante. „În al doilea rând, s-au mai făcut și niște mișcări care nu întotdeauna favorizează votul. Băsescu la timpul respectiv a ratat posibilitatea de a deveni unificator al tuturor forțelor unioniste pro-românești din Republica Moldova, atunci când s-a atașat unui singur partid politic, vorbesc de PUN, la care a devenit și președinte de onoare. În așa fel, cumva a favorizat continuarea acestei stări de dezbinare a forțelor unioniste din Republica Moldova. Este interesant că pe filiera aceasta unionistă românească a mai apărut un partid care se manifestă foarte activ, AUR, nimeni nu poate spune care sunt șansele lui astăzi, dar ei vorbesc în termeni categorici despre unirea Basarabiei cu România”, a remarcat Anatol Țăranu.
Anatol Țăranu a precizat că în Republica Moldova sunt deschise 30 de birouri de votare, care potențial ar putea acoperi 90 de mii de alegători, reieșind din faptul că trebuie să existe un flux intensiv. Potrivit lui, în Republica Moldova există un milion de cetățeni cu pașaport românesc. „Estimativ, este foarte greu să apreciezi care parte din deținătorii pașapoartelor românești au o conștiință identitară românească bine pusă la punct. Aici este o problemă. Am putea presupune că acest lucru se referă la cele 30 la sută din alegătorii Republicii Moldova care în sondajele sociologice sunt calificate ca oameni care admit unirea Republicii Moldova cu România. Asta ar însemna undeva o treime din deținătorii pașapoartelor românești. Reieșind din cifra de 100 de mii care ar putea participa la vot, asta ar însemna că doar a treia parte din românii cu conștiință românească vor veni la vot sâmbătă și duminică, dar și aici e o problema: că sunt 2 zile când poți să votezi și asta ar putea semnificativ să ridice cota de participare a moldovenilor cu cetățenie română din Republica Moldova. E chiar interesant cum se vor manifesta cetățenii români din Republica Moldova la aceste alegeri, fiindcă asta va vorbi inclusiv despre implicarea cetățenilor moldoveni cu pașaport românesc în viața politică din România”, a spus analistul.
Întrebat de ce pentru alegerile parlamentare din România s-a putut organiza procesul de vot în două zile, dar în alegerile prezidențiale din Republica Moldova nu, Anatol Țăranu a argumentat prin faptul că România este țară a UE și procedurile democrate de acolo sunt net superioare celor care există în Republica Moldova. Potrivit lui, clasa politică din Republica Moldova nu are acele restricții și limitări pe care este nevoită să le ia în considerare clasa politică românească. „Apartenența la UE lasă o amprentă profundă asupra procedurii democratice, asupra democrației per ansamblu. Asta e principala diferență care există între actul electoral în Republica Moldova și cel din România. Tradiția politică românească, chiar dacă a fost profund periclitată de epoca comunistă, totuși, și-a păstrat valabilitatea și această tradiție politică se regăsește inclusiv în votul de astăzi, dar și în atitudinea politicienilor. În Republica Moldova, unde această tradiție a fost mult mai mult schimonosită, poate chiar ștearsă, anihilată, unde în mentalul colectiv continuă să trăiască profund preceptele și normele democrație socialiste, sovietice, acest lucru își lasă amprenta asupra conduitei politice și electorale a oamenilor și a politicienilor. Clasa politică românească este mult mai receptivă la mesajele care vin din partea electoratului și este nevoită să-și ajusteze politicile și retorica politică la faptul cum reacționează electoratul. Clasa politică moldovenească mai puțin ia în considerare, poate uneori defel nu ia în considerație aceste lucruri, fiindcă electoratul moldovenesc nu are această tradiție politică și continuă să nu reacționeze prompt la derapajele clasei politice”, a opinat Anatol Țăranu.
Analistul e de părere că românii din Republica Moldova care participă la vot pentru România este partea cea mai elevată a electoratului românesc din Basarabia, dar consideră că activismul electoral al acestora e cumva stânjenit de faptul că partidele românești nu au o campanie electorală susținută în Basarabia. „Anemismul campaniei electorale în Basarabia a partidelor românești este foarte pronunțat. Acest lucru nu poate să nu se regăsească în votul final sau cel puțin în participarea la alegeri, ceea ce îngreunează mult acea notă pe care trebuie să o punem culturii politice a electoratului românesc din Basarabia. În linii mari, după mine, electoratul românesc cu toate rezervele și limitările existente, este cu un pas înainte în sensul culturii politice față de electoratul moldovenesc. Acolo derapajele legate inclusiv de componenta corupțională în politică sunt sancționate de electori mult mai dur decât în Republica Moldova. Electoratul moldovenesc nu percepe atât de pronunțat precum cel românesc ceea ce se numește componenta corupțională și ei se dau mult mai ușor ademeniți de promisiuni deșarte, decât electoratul românesc”, a exemplificat Anatol Țăranu.
Dezbaterea publică „Alegerile parlamentare în România: ce cunosc despre ele și ce votează moldovenii cu cetățenie română?” este ediția a 160-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, organizată cu sprijinul Fundației Hanns Seidel.
