Scopul alertelor false cu bombă este de a crea panică, de a induce frică în societate și de a testa capacitățile instituțiilor statului. O spune ministrul de interne, Ana Revenco, potrivit căreia în scurt timp Consiliului Suprem de Securitate îi va fi propus un nou model de intervenție în cazul alertelor cu bombă. Noul mecanism este axat atât pe securitatea cetățenilor, cât și pe prevenirea perturbării activității instituțiilor pretins minate, notează IPN.
Ministrul afacerilor interne spune că numărul alertelor false cu bombă a crescut îngrijorător în acest an. Ana Revenco spune că deja echipele de intervenție și-au modificat strategiile pentru a perturba cât mai puțin posibil activitatea entităților pretins minate. Un document oficial de intervenție și control va fi prezentat în curând Consiliului Suprem de Securitate.
„Aceste alerte false cu bombă le încadrăm în categoria amenințărilor atipice, amenințărilor hibride. În cele 12 luni ale anului 2021 am avut 25 de alerte false, în acest an, doar în prima jumătate a anului avem deja 245 de intervenții, ceea ce înseamnă multă muncă pentru o mare parte din echipă. Important pentru noi este să intervenim prompt. Noi acum devenim tot mai buni în reacționare. Acum lucrăm la un mecanism nou care va fi propus secretariatului Consiliului Suprem de Securitate, el este în proces de elaborare și este creat după modelul altor țări. Acest mecanism trebuie să asigure securitatea cetățeanului, dar și o bună funcționalitate a instituțiilor statului sau a instituțiilor din sfera economică. În paralel, au loc investigațiile”, a spus Ana Revenco în cadrul emisiunii „Puncte de Reflecție” de la Vocea Basarabiei.
Ministrul de Interne spune că misiunea de identificare a autorilor alertelor false este una complicată în condițiile în care anunțurile sunt făcute prin email. Grație expertizei tehnice Europol, s-a reușit identificarea adreselor electronice ale autorilor unor mesaje false.
„Scopul este de a induce frică în societate, de a genera destabilizări, de a alimenta ura și neîncrederea. Pentru că în astfel de circumstanțe este mult mai ușor pentru cei care nu sunt bine intenționați în raport cu Republica Moldova să-și realizeze alte scopuri. Majoritatea alertelor mincinoase sunt transmise pe cale electronică, în formă de mesaje. Lucrăm cu organizațiile internaționale. Prima organizație cu care am făcut legătura din prima zi este Europol, pentru că ei dispun de laboratoare tehnologice avansate care ne permit să efectuăm expertiza tehnică mult mai rapid, ca să stabilim IP-urile, adresele de unde vin aceste alerte. Locațiile sunt identificate, dar este prematur să spunem cine stă în spatele acestor anunțuri și ce intenții are. Sunt jurisdicții străine, dar este prematur să tragem concluzii negru pe alb”, a mai spus Ana Revenco.
În scopul de a descuraja fenomenul anunțurilor privind alertele false cu bombă, Ministerul Afacerilor Interne a înăsprit sancțiunile pentru astfel de acțiuni ilegale. Dacă până în prezent alerta falsă cu bombă era pedepsită cu amendă sau închisoarea până la 2 ani, prin modificarea Codului Penal, pedeapsa este cuprinsă între 2 și 5 ani de închisoare, iar plafonul amenzilor a crescut până la 150 de mii de lei.
