logo

Ambasadorul Ucrainei despre criza migranților: Pentru fiecare atac hibrid trebuie să existe un răspuns asimetric


https://www.ipn.md/index.php/ro/ambasadorul-ucrainei-despre-criza-migrantilor-pentru-fiecare-atac-hibrid-8004_1085901.html

Criza migranților de la frontiera belarusă cu UE nu e atât o criză, cât un atac hibrid ce face parte dintr-un șir lung de astfel de agresiuni, iar pentru fiecare atac trebuie să existe un răspuns asimetric, crede Marko Șevcenko, ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova.

Diplomatul a declarat, în cadrul unei dezbateri IPN la acest subiect, că el personal nu vede o soluție cu șanse de reușită de sută la sută. Iar asta pentru că problema este extrem de complexă, pentru că episodul cu migranții din orient aduși la frontiera UE pare să fie parte a unui scenariu mai vechi și cu bătaie lungă, dar și pentru că cei care stau în spatele acestor atacuri hibride rămân în mare parte nepedepsiți.

„Sunt de acord că trebuie să îmbunătățim managementul frontierelor, să avem state eficiente și așa mai departe. Dar vreau să reamintesc că noi acum ne confruntăm cu atacuri hibride care au fost inventate încă în 2010, cel puțin la nivel teoretic, iar cei care le-au inventat continuă să lucreze (și ei) sunt întotdeauna cu un pas înainte”, spune ambasadorul ucrainean, referindu-se la doctrina războiului hibrid, atribuită actualului șef al statului major rus, Valeri Gherasimov.

„În prezent, se caută soluții simetrice, cu sancțiuni țintite, de exemplu, împotriva celor care au transportat migranți. Dar ele nu-i ating în niciun fel pe organizatori. Asta-i problema. Organizatorii rămân nepedepsiți, nu plătesc pentru această agresiune hibridă. Și de aceea sunt de părere că după gestionarea acestei crize, ne așteaptă altele. Mai bine concepute și mai bine pregătite”, spune Marko Șevcenko.

De aceea, pentru a întrerupe lanțul, diplomatul crede că „pentru fiecare atac hibrid trebuie să existe un răspuns asimetric”. „Noi știm că fiecare atac hibrid costă bani și de aceea (...) răspunsul asimetric trebuie să vizeze (finanțele organizatorilor)”.

Ambasadorul ucrainean în Republica Moldova a remarcat de asemenea că actuala criză a migranților se deosebește de altele prin „implicarea vizibilă a structurilor oficiale sau semi-oficiale din Belarus”. După cum au punctat și alți vorbitori în cadrul dezbaterii, există multiple dovezi care demonstrează că migranții sunt ademeniți în mod intenționat în Belarus pentru a pune presiune asupra Uniunii Europene.

Scopul? Marko Șevcenko spune că problema migranților din 2015 ne sugerează un răspuns. Atunci, pe fundalul crizei, a crescut mult popularitatea forțelor de extremă dreaptă, iar unitatea țărilor UE în problema migranților a avut de suferit. „Cine poate spune că acest scenariu nu poate fi repetat?”, se întreabă ambasadorul ucrainean.

Totodată, Marko Șevcenko e convins că problema migranților de la frontiera belarusă nu e ultima din acest șir și că nu are un scop definitiv. Fiind printre primele țări care s-a confruntat cu atacuri hibride, Ucraina se pregătește pentru asemenea situații. Potrivit diplomatului, asemenea atacuri au multiple ținte, care pot fi modificate destul de ușor în funcție de rezistența pe care o poate opune țara vizată. Concret în problema migranților, Marko Șevcenko spune că fluxurile de miigranți pot ușor fi direcționate, pot fi aduși mai mulți oameni și nu neapărat prin Minsk. Drept puncte de tranzit, crede diplomatul, pot servi aeroporturile ucrainene și, de ce nu, și cel din Chișinău.

Referindu-se la cei care stau în spatele acestor atacuri hibride, diplomatul ucrainean a spus că „pentru ei dreptul internațional și legislația internă proprie nu înseamnă nimic”. În schimb, țările cu aspirații europene precum Ucraina și Republica Moldova trebuie să-și aducă contribuția la consolidarea statului de drept și a supremației legii și să caute soluții pentru a răspunde unor asemenea provocări, a concluzionat ambasadorul Marko Șevcenko.

Dezbaterea intitulată „Criza migranților din Belarus” este ediția a 214-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, un proiect IPN implementat cu ajutorul Fundației Hanns Seidel.