 |
|
| Anatol Țăranu | |
În Republica Moldova a trecut primul tur al alegerilor locale, în care partidul de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS) a fost înfrânt în mai multe dintre competiții la toate nivelurile la care s-a desfășurat scrutinul. Chiar dacă liderii partidului s-au grăbit să declare că PAS a câștigat alegerile în țară - în 19 raioane situându-se pe primul loc și promovând peste 240 de primari din primul tur în toată republica, la o analiză mai atentă a situației realitatea nu pare a fi atât de roz. Tot așa cum par ușor exagerate aprecierile despre rezultatele primului tur al alegerilor locale ca o dovadă categorică a victoriei cursului european.
Șapte municipii deja pierdute...
Atrage atenția faptul că în toate cele șapte din 11 municipii în care duminică au avut loc alegeri locale și care și-au desemnat primarii din primul tur, niciunul dintre câștigători nu aparține formațiunii de guvernământ. Cea mai grea lovitură partidul de guvernare a primit-o la Chișinău, unde principalul rival, Ion Ceban, acuzat că îmbrățișează nesincer opțiunea europeană și este omul Moscovei, a luat Primăria din primul tur. Iar contracandidatul lui de la PAS nu doar a înregistrat un rezultat supărător mai mic, dar a și luat 5% sub scorul partidului la Consiliul municipal, fapt ce vorbește despre o eroare la desemnarea candidaturii aspirantului pentru postul de primar general al capitalei din partea PAS.
Pe lângă aceasta, în capitala de nord, la Bălți, unde va avea loc turul doi pentru alegerea primarului, scrutinul se va desfășura fără prezența reprezentantului PAS, competiția urmând să se desfășoare între omul oligarhului cu afilieri pro-ruse Renato Usatîi și o necunoscută lansată de Ilan Şor cu o săptămână înainte de alegeri, drept candidat de rezervă. Ca și la Orhei, aproape 10.000 de bălțeni au votat un om de care au auzit prima oară practic cu o zi înainte de alegeri. Nici eliminarea din turul doi la Bălți a șoristei Corșicova în favoarea candidatului socialist de pe locul trei, nu favorizează mult PAS-ul.
... și cele mai multe consilii, de asemenea
Este semnificativ votul politic dat partidelor pentru consiliile raionale și municipale, în competiția pentru care PAS s-a clasat pe primul loc în 19 consilii din 34. Doar că PAS va deține majoritatea doar în patru consilii locale: Călărași, Criuleni, Ialoveni și Strășeni, pe când concurentul principal pe filiera pro-rusă PSRM – în trei: Briceni, Dondușeni și Ocnița.
PAS a ocupat primul loc cu puțin peste 30%, inclusiv la alegerile pentru Consiliul raional Orhei, dar funcția de primar al orașului a fost câștigată de un candidat absolut necunoscut, propulsat din rezerva condamnatului fugar Ilan Șor, după ce Partidul „Șansa” a fost scos din alegeri. În consiliul raional Orhei, cum, de altfel, și în nu puține alte consilii câștigate de PAS cu o majoritate relativă, partidul de guvernare are șanse puține de a constitui alianțe majoritare, fiind cu mare probabilitate trimis în majoritatea raioanelor în opoziție la nivel local.
Pot miza pe o revanșă?
Una din concluziile preliminare care transpare din analiza rezultatelor primului tur al alegerilor locale ține de caracteristica rezultatului înregistrat de partidele pro-ruse ce au obținut un scor electoral, care le permite să compromită pe viitor eforturile guvernării centrale pro-europene la nivel local și să mizeze pe o revanșă în perspectiva alegerilor prezidențiale din 2024 și parlamentare din 2025. În pofida excluderii din cursa electorală a Partidului „Șansa”, controlat de oligarhul fugar conectat la Kremlin, Ilan Șor, staff-ul coordonator al forțelor pro-ruse a reușit redirecționarea rapidă a alegătorilor loializați prin corupție către candidații de rezervă rămași în cursă. Iar autoritățile pro-europene nu au fost pregătite pentru a zădărnici această schimbare a tacticii antieuropenilor în scrutinul din Moldova.
Totodată, printre motivele esențiale ale rezultatului modest înregistrat de PAS se conturează a fi o mobilizare scăzută a susținătorilor partidului de guvernare la vot. Iar cauza care a determinat alegătorii partidului să nu participe în număr suficient de mare la scrutin necesită o analiză minuțioasă și nepărtinitoare aparte. Deocamdată, la suprafață se profilează concluzia despre mesajul centrat doar pe obiectivul integrării europene care, după cum demonstrează actualele alegeri, nu mai este suficient pentru a produce o mobilizare exemplară a segmentului electoral pe care mizează PAS.
De ce Chișinăul nu este Riga?
La prima apropiere de temă se evidențiază cu claritate și lipsa de aliați politici ai PAS, cu care partidul ar putea să constituie alianțe majoritare în consiliile locale deja votate. Dar și mai prejudiciabilă a fost maniera deficitară a eforturilor depuse înaintea campaniei electorale cu privire la coordonarea acțiunilor cu potențialii aliați politici pentru a evita fragmentarea excesivă a votului și absenteismul pe segmentul european. Îndeosebi acest lucru poate fi acum dedus cu toată claritatea în raport cu rezultatul electoral la Chișinău. Egoismul de partid al PAS care a dus la înaintarea absolut nejustificată a propriului candidat la postul de primar general al Chișinăului în detrimentul unui candidat unic al partidei pro-europene per ansamblu, a luat proporțiile unei gafe politice fundamentale.
La timpul respectiv, capitala Letoniei, Riga, a dat un exemplu edificator cum poate fi soluționată influența factorului rusesc la alegerile edilului capitalei cu respectarea interesului partidei naționale. Primarul capitalei Letoniei, Nil Ușakov, de naționalitate rus, dar integrat perfect în societatea letonă, a fost repetat reales în funcția de primar de către orășenii de toate naționalitățile într-un oraș ca Riga, în care etnicii ruși constituie aproape jumătate din locuitori. De ce la Chișinău nu a fost repetată această experiență, îndeosebi în condițiile când în perioada preelectorală mai mulți experți au vorbit despre politicianul de etnie rusă, Alexandru Slusari, pe post de candidat unic al partidei pro-europene la șefia Chișinăului? În cazul acestui scenariu deja ratat, azi la Chișinău cu siguranță se desfășura, în cea mai puțin optimistă variantă, turul doi în competiția pentru postul de primar general.
Nu doar prin influențe externe
Nu este secret că Moscova a investit politic și foarte mulți bani în fraudarea procesului democratic în actualul scrutin din Moldova, preponderent și aproape deschis pe filiera lui Ilan Șor. Această practică arată un punct de vulnerabilitate mare pentru procesul democratic din Republica Moldova, fiind evident că se va încerca repetarea situației și la alegerile naționale viitoare. Totuși, PAS și toate celelalte partide pro-europene trebuie să înțeleagă că rezultatele de la Chișinău nu se pot explica doar prin influențe externe. Tacticele aplicate de Moscova în cazul lui Ilan Șor au fost diferite de cele ale lui Ion Ceban, ultimul a fost susținut prin altfel de influențe, mult mai sofisticate. Cazul lui Ceban este o altă istorie, tot legată de ruși și de serviciile secrete rusești, dar aici s-a mers pe metode mult mai discrete și de aceia mult mai greu de contracarat.
De altfel, ar fi o simplificare impertinentă să se creadă că doar influența rusească este cauza pentru care candidatul PAS n-a putut intra în turul doi. Tot așa cum nu se poate explica prin influența rusească succesul în scrutinul de la Chișinău a Partidului Mișcarea Alternativa Națională, înființat recent și condus de Ion Ceban și care a obținut cele mai multe voturi în cadrul alegerilor pentru Consiliul municipal Chișinău. Aici mai degrabă rolul determinant l-a avut mesajul politic, strategia de campanie și modul în care candidații partidelor au interacționat cu alegătorii, toate acestea determinând în mod semnificativ rezultatele alegerilor. Deci, PAS spre deosebire de Ion Ceban în fruntea MAN, nu a reușit să formuleze convingător și să transmită eficient mesajul său, atrăgând masiv alegătorii din Chișinău, dar și din republică după exemplul prezidențialilor și parlamentarilor câștigate în trecutul nu prea îndepărtat.
Specificul unei societăți divizate
Trebuie de recunoscut că într-o societate cu o democrație avansată și nefragmentată după criteriul alegerii de civilizație, rezultatul electoral înregistrat de PAS în raport cu alte partide politice ar fi fost apreciat ca un incontestabil succes și victorie electorală. Dar nu acesta este cazul societății moldovenești, în care persistă pericolul inversării totale a paradigmei de dezvoltare după următoarele alegeri prezidențiale și parlamentare. Succesul electoral înregistrat în actualele alegeri locale de unele partide pro-ruse, care fără nicio reținere de la Moscova și-au drapat goliciunea ideologică ruso-moldovenistă cu straie europene, demonstrează toată vulnerabilitatea electorală a mesajului europenist formulat și propagat de PAS, în care lipsește sau este în mare deficit cheagul coagulant identitar românesc.
Cine și cu ce vine la start?
Alegerile locale au dat startul unui nou ciclu electoral în Republica Moldova. Pentru forțele pro-europene depinde cum vor învăța lecția actualului scrutin, de care în mare depinde cum vor gestiona ciclul următor de alegeri naționale. Rezultatele alegerilor locale arată o probabilitate infimă că PAS ar putea de unul singur să reediteze succesul său electoral la viitoarele parlamentare cu garantarea continuității guvernării pro-europene.
La ora actuală, partida pro-europeană în Republica Moldova este divizată în două mari curente după criteriul căii de accedere în UE – în suveraniști și unioniști. Curentul suveranist este reprezentat puternic de PAS, care are misiunea de a pune capăt aglomerației de partide mici și neinfluente pe acest segment prin procedura de fuziune sau de constituire a unei largi alianțe politice și electorale. Curentul unionist este total dezorganizat la această etapă, aici urmând să se producă rapid formarea unui centru politic coagulant în baza întocmirii unei singure Liste electorale naționale eurounioniste. În caz dacă eurounioniștii vor demonstra incapacitatea de a se organiza într-o forță politică reprezentativă, revanșa forțelor ruso-moldoveniste antieuropene va deveni o realitate în Republica Moldova în viitorul ciclu electoral.
IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.