Pentru organizarea și desfășurarea alegerilor, birourile electorale ale secțiilor de votare sunt constituie de către consiliile electorale de circumscripție cu cel puțin 25 de zile înainte de alegeri, dintr-un număr impar de membri, de cel puțin cinci și cel mult 11 persoane. Candidaturile a trei membri sunt propuse de consiliile locale. Ale celorlalți se propun de partide și organizații social-politice reprezentate în Parlament, câte unul de la fiecare formațiune. Dacă nu este suficient, se completează de consiliul electoral de circumscripție, la propunerea CEC, din Registrul funcționarilor electorali. Membrii biroului nu pot fi consilieri în consiliile locale și membri de partid. În decurs de două zile de la data constituirii biroului, din rândul membrilor biroului este ales președintele, vicepreședintele și secretarul.
Biroul din străinătate este constituit dintr-un președinte, desemnat de șeful misiunii diplomatice ori al oficiului consular sau al personalului altor instituții ale serviciului diplomatic. Este format din șase-zece reprezentanți ai partidelor și organizații social-politice reprezentate în Parlament, câte unul desemnat de fiecare formațiune. Completarea birourilor se face de consiliul electoral de circumscripție Chișinău, iar când numărul este insuficient pentru completarea birourilor, numărul este completat de CEC, din Registrul funcționarilor electorali, cu persoane fără apartenență politică și cu avizul Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene.
Formarea birourilor pentru alegătorii din stânga Nistrului, are loc după principiul stabilirii celor de pe teritoriul Republicii Moldova. Organul administrației publice locale competent să desemneze membri ai biroului electoral este cel de la sediul secției de votare deschise pentru alegătorii din stânga Nistrului.
Activitatea biroului ține de aducerea la cunoștința publicului timpul și locul votării. Membrii birourilor nu pot face agitație în favoarea sau defavoarea persoanelor ce candidează la o funcție publică; nu pot să se implice în activități politice în susținerea vreunuia din concurenții electorali; nu pot să se afilieze nici unuia din ei. La fel, nu pot sprijini financiar sau prin alte modalități, nici un concurent electoral. Pe durata perioadei electorale, ședințele birourilor sunt convocate la cererea a cel puțin 1/3 din membri. Hotărârile se adoptă, prin vot deschis, cu votul majorității. Membrii birourilor care nu sunt de acord cu hotărârile adoptate pot să-și exprime în scris opinia.
În ziua alegerilor, la ora 07.00, președintele biroului, în prezența a cel puțin jumătate din membrii organului, verifică urnele de vot, le sigilează, verifică existența listelor electorale, buletinelor de vot, ștampilelor și întocmește un proces-verbal în două exemplare, care este semnat de toți membrii prezenți ai biroului. Un exemplar se introduce în urna de vot, după care președintele declară votarea deschisă.
Președintele biroului duce evidența evenimentelor care au avut loc în timpul votării și pe parcursul numărării voturilor. În cazul în care alegătorul, din anumite motive nu poate veni la votare, biroul electoral desemnează, la cererea scrisă a alegătorului, cel puțin doi membri care se deplasează cu o urnă de vot mobilă. După expirarea timpului rezervat votării, la ora 21.00, președintele biroului anunță încheierea votării, dispune închiderea secției de votare și începe numărarea voturilor. Înainte de a se deschide urnele de vot, toate buletinele de vot rămase neutilizate se numără și se anulează. Înainte de numărarea voturilor, biroul stabilește numărul alegătorilor, cărora le-au fost eliberate buletinele de vot, pe baza numărului de alegători din listele electorale și din listele suplimentare. Apoi, președintele biroului, în prezența membrilor și a persoanelor autorizate să asiste la numărare, deschide urnele și determină pentru care concurent electoral s-a votat.
Rezultatul privind rezultatele votării este consemnat într-un proces-verbal semnat de președinte, vicepreședinte, secretar și ceilalți membri ai biroului. Procesul-verbal se întocmește în mai multe exemplare. Un exemplar se păstrează la birou, unul se prezintă consiliului electoral de circumscripție, unul se afișează la intrarea în secția de votare, iar celelalte se înmânează reprezentanților concurenților electorali și observatorilor.
Pentru activitatea în perioada electorală, inclusiv în ziua alegerilor, funcționarilor aparatelor birourilor li se stabilește o indemnizație de 20% din salariul mediu pe economie pentru anul precedent, achitată din mijloacele alocate pentru alegeri.
Birourile își încetează activitatea prin hotărârea organului care le-a constituit, de îndată ce CEC a adus la cunoștință publică rezultatele finale. De regulă, birourile încetează să mai activeze de îndată ce acestea au prezentat documentele respective la Comisia Electorală Centrală și, după caz, în instanța de judecată.
–––
Rubrica IPN „Alegeri pe înțelesul tuturor” vine să explice noțiuni, termene şi practici care ţin de alegerile parlamentare în sistemul electoral mixt și de referendumul consultativ, care vor avea loc la 24 februarie.
