Mișcările de pe scena politică, dar și declarațiile politicienilor vestesc, suficient de insistent, încă o criză serioasă în Republica Moldova – criza politică, în viitorul apropiat, alături de crizele sanitară și economică deja dezlănțuite. Problema care se pune este dacă rezistă Republica Moldova la acest conglomerat de crize. Probabilitatea, riscurile și beneficiile dezlănțuirii acestei eventuale crize politice au fost discutate în cadrul dezbaterilor publice „Alegeri parlamentare anticipate și/sau schimbarea Guvernului: probabilitate, riscuri, beneficii”, organizate de Agenția de presă IPN.
Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a declarat că, potrivit Constituției, Parlamentul, în calitate de instituție eligibilă, are un mandat de patru ani. Dacă alegerile au loc regulamentar o dată la patru ani, acestea sunt ordinare. În cazul în care mandatul legislativului este întrerupt din anumite cauze, sunt organizate alegeri anticipate. Actualmente este legislatura a zecea, ceea ce înseamnă că de la adoptarea declarațiilor de Suveranitate și de Independență, au fost alese zece legislaturi. Patru componențe ale Parlamentului au fost alese în cadrul alegerilor anticipate. Primele alegeri anticipate au avut loc în februarie 1994, când Parlamentul s-a autodizolvat. După adoptarea Constituției în 1994, au avut loc trei scrutine parlamentare anticipate, toate fiind consecințele neputinței legislativului să aleagă șeful statului. Or, după hotărârea Curții Constituționale din 2016, prin care s-a revenit la alegerea președintelui de către popor, acest principal declanșator al alegerilor anticipate nu mai există.
Potrivit expertului, odată cu această hotărâre, alegerile parlamentare anticipate pot fi declanșate în două situații. În primul caz este vorba de situația în care Parlamentul, timp de trei luni, nu adoptă legi și la expirarea acestui termen de incapacitate, șeful statului dizolvă Parlamentul, iar Curtea Constituțională trebuie să verifice circumstanțele care justifică decizia de dizolvare. O altă situație ține de demisia sau demiterea Guvernului și incapacitatea Parlamentului timp de 45 de zile de la prima solicitare și după cel puțin două solicitări să nu învestească un Guvern. Și în acest caz, Curtea este cea care trebuie să verifice circumstanțele care justifică dizolvarea Parlamentului.
Igor Boțan a amintit despre cazul în care un grup de deputați s-a adresat Curții Constituțională cu întrebarea dacă Parlamentul se poate dizolva, așa cum s-a întâmplat în 1993. Răspunsul Curții a fost că nu poate, iar în argumentare se făcea referire la faptul că în acea perioadă era un sistem electoral proporțional, iar deputații care decid să-și depună demisia, urmau să fie înlocuiți cu cei supleanți. Or, ultimul Parlament a fost ales în baza sistemului electoral mixt, jumătate din deputați fiind aleși pe liste de partid. Și în cazul celor aleși în circumscripțiile uninominale, urmează să fie organizate alegeri noi. „Deci, din acest punct de vedere, pentru dizolvarea Parlamentului, alegeri parlamentare anticipate nu prea există șanse pentru cei care își doresc astfel de șanse și, dimpotrivă, există posibilități pentru cei care, nu doresc acest lucru”, a notat expertul. În opinia sa, până în luna martie anul viitor, alegeri parlamentare anticipate nu vor putea avea loc în niciun caz, iar acest Parlament, așa cum este el, cu toate problemele lui, va mai exista cel puțin un an. Și aceasta pentru că, spune Igor Boțan, în ultima jumătate de an al mandatului șefului statului, Parlamentul nu poate fi dizolvat.
Alexandru Jizdan, deputat în Fracțiunea Partidului Democrat și secretar general al formațiunii, susține că PDM nu își dorește astăzi alegeri anticipate. Și din câte observă formațiunea, niciun partid nu-și dorește acest lucru. „Într-o perioadă pandemică, într-o perioadă complicată pentru Republica Moldova, o criză guvernamentală ar agrava foarte multe procesele și starea economică din țara noastră. De aceea, desigur că noi, nedorindu-ne alegeri anticipate, suntem gata să comunicăm cu toții partenerii. Ne dorim ca colegii noștri într-un final să accepte acest dialog matur politic, foarte responsabil. Și nu în ultimul rând, noi, Partidul Democrat, așteptăm să fim respectați în aceste discuții”, a spus parlamentarul. Potrivi lui, PDM a așteptat acest dialog și anul trecut când a avut loc demiterea Guvernului Sandu.
În opinia sa, astăzi se poate observa un „deja-vu”, când se încearcă să fie găsit țapul ispășitor în toate problemele acestei țări, dar, pe de altă parte, nimeni din liderii partidelor de dreapta, astăzi, nu au venit la PDM să discute. „Astăzi nimeni cu noi nu a discutat. Nimeni nu a prezentat un plan cum am putea scoate țara din criză. Și astăzi se face abstracție de faptul că în Partidul Democrat sunt mulți oameni care au experiență, atât politică, cât și guvernamentală. Noi avem poziția noastră, noi considerăm că doar în stabilitate țara poate progresa. Ne aducem aminte perioade când într-un an erau schimbate cinci guverne. Și noi în perioada în care am fost la guvernare, 2016-2019, în primul an, în 2016, practic nu ne-a izbutit nimic. Apoi, după acea stabilitate, câte ceva ne-a reușit. De aceea, vă spun din start, noi nu ne dorim o criză politică. Iar dacă se dorește cu adevărat cu noi să se discute, cerem doar una, să fim respectați”, a mai spus Alexandru Jizdan.
Deputatul democrat a menționat că PDM este gata să discute cu partenerii din Parlament din Blocul ACUM. „Am spus despre maturitatea politică, deoarece puțină maturitate politică am văzut în vara anului 2019, când s-a dorit debarcarea lui Plahotniuc. S-a reușit acest lucru. Se dorește debarcarea lui Igor Dodon. Am impresia că la anul vom avea alte ținte – de debarcat pe altcineva. Noi nu suntem de acord doar cu astfel de abordări. Ne dorim ca să construim ceva în țara asta, nu doar să distrugem”, a declarat deputatul.
Ion Terguță, secretar general al Platformei DA, a declarat că partidul este categoric pentru alegeri anticipate, doar că ele nu sunt posibile. Și de aici, în opinia sa, lucrurile se complică destul de mult. Potrivit lui, Platforma DA nu are nicio problemă cu alegerile anticipate, pentru că ele ar fi soluția cea mai bună, „perfectă”. Însă, ele nu sunt posibile din punct de vedere juridic și legal. „Dar pentru a scăpa de acest Parlament, în sfârșit, care este emanația statului oligarhic și s-a creat în condiții absolut ilegale și știți foarte bine în ce condiții s-a ales acest Parlament, el nu mai are pur și simplu suficiente resurse ca să-și ducă mandatul la sfârșit. Noi acum trebuie să găsim cumva niște modalități pentru a întinde această perioadă, exact ca un elastic, până a ajunge în termenele legale când se pot organiza alegeri anticipate”, susține Ion Terguță.
Potrivit lui, de fapt, acum, președintele Igor Dodon știe foarte bine că are în spate doi foști parteneri care îi numără zilele „Și acesta este Plahotniuc și Șor. Vedem această dispută la televizor în fiecare zi, cu amenințări din ce în ce tot mai directe și din ce în ce tot mai groaznice, iar unica soluție a lui Dodon sunt alegerile anticipate. Și sigur că Partidul Socialiștilor și-ar dori foarte mult. Ei acum sunt pe vârf, criza economică încă nu a început la turațiile ei maxime sau noi încă nu suntem în plină criză economică, ea abia urmează. Și, dacă vreți, nici criza pandemică nu a ajuns în apogeu, abia urmează. Desigur, acesta ar fi cel mai bun moment pentru alegeri în cazul Partidului Socialiștilor. În cazul Partidul Democrat, sigur că ele nu sunt benefice, pentru că PDM se teme de soluții. Și el este întins acum ca un cauciuc, ca un elastic și se rupe din toate părțile”, a declarat Ion Terguță.
Potrivit lui, Vlad Plahotniuc și Ilan Șor folosesc diverse resurse pentru a schimba configurația în Parlament, în aceeași formulă cum s-a făcut în legislativul trecut. „Păcatul nostru este că nu am reușit, atunci când am avut puterea, să folosim Declarația de uzurpare a puterii în stat. Probabil că ăla a fost momentul cel mai prost din guvernarea Blocului ACUM, că s-a lăsat ca aceste situații să perpetueze. Igor Dodon nu le-a inventat, Igor Dodon le-a dezvoltat și le face, oricât ar fi de straniu ,cu ajutorul Partidului Democrat. Când Partidul Democrat va înțelege că de la un dictator a adus toată rețeaua și instrumentele spre altul, care se numește Igor Dodon, atunci vom avea ce discuta cu PDM. Partidul Democrat trebuie să se lase de toate instrumentele și practicile pe care le-a avut în trecut”, a mai spus Ion Terguță.
Dezbaterile „Alegeri parlamentare anticipate și/sau schimbarea Guvernului: probabilitate, riscuri, beneficii” sunt ediția a 134-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, sprijinit de Fundația germană Hanns Seidel.