Subiectele speculative rebuie închise definitiv. Actuala guvernare trebuie să recunoască caracterul românesc al acestui teritoriu, că avem două state românești și de aici ne construim relațiile noastre în Europa civilizată. Aceasta este opinia exprimată de Alecu Reniță, deputat în Primul Parlament, membru al Consiliului Național al Unirii, în cadrul dezbaterii publice cu tema „Unirea 1918: ce a fost aceasta, de ce a fost, pentru ce a fost?”, organizată de IPN.
„Noi am avut discuții la acest subiect în 1991, ca oficial să fie recunoscut că pe planetă există două state românești. Fie că vom merge pe filiera că populația vrea reîntregire sau o variantă de altă natură, dar subiectele speculative trebuie închise definitiv pentru ca noi să avem o perspectivă. Deoarece noi acum nu avem nicio perspectivă, chiar dacă mergem și spre Uniunea Europeană. Subiectele legate de denumirea limbii și apartenența Republicii Moldova la spațiul românesc au fost folosite drept instrumente de manipulare de către politicieni”, spune Alecu Reniță.
Reniță mai spune că problema numărul unu a unui stat este securitatea, iar actualmente Republica Moldova este la fel de vulnerabilă la acest capitol cum a fost și în 1917, și în 1990.
„Se întâmpla un lucru care este foarte puțin cunoscut în istoria noastră - Ucraina revendica Basarabia. Când ostașii moldoveni au aflat despre asta, le-au explicat că noi nu suntem nici ruși, nici ucraineni, noi suntem moldoveni. Faptul că Ucraina a revendicat Basarabia în 1917, a făcut autoritățile de atunci să pună problema numărul unu a unui stat - securitatea. Dincolo de argumentele de ordin istoric, etnic, a apărut problema dacă va supraviețui Republica Moldovenească sau nu va supraviețui. Ei au făcut un bilanț și au spus că nu pot supraviețui. Vreau să vă spun că și noi în 1989-1990 când s-au început problemele pentru limbă, alfabet, tricolor, suveranitate și independență, toate au avut o viziune și o logică. Ce a însemnat războiul din 1992 pe care l-a declanșat Federația Rusă împotriva Republicii Moldova? A însemnat curmarea acestui proces firesc care derula. Problema numărului unu de la noi ține de securitate”, adugă Reniță.
Alecu Reniță susține că și astăzi, după invazia Ucrainei problema este aceeași – securitatea. „Noi să nu ne facem iluzia că Moscova se va opri la Odesa sau la Tiraspol. Noi avem problema securității naționale, noi putem să facem cea mai frumoasă societate aici, dar într-o zi ea se face pulbere deoarece nu avem securitate. Noi am fost păcăliți, mă refer la cei care în 1994 au băgat în Constituție neutralitatea. A fost o momeală aruncată pentru a slăbi aceste țări independente din spațiul post-sovietic, pentru a nu avea securitate proprie și a nu se putea apăra. În momentul în care Rusia vede că tu ieși de sub control, ea aplică alte instrumente pe care noi le vedem astăzi în Ucraina”, a declarat Alecu Reniță.
„În contextul în care Republica Moldova nu va fi parte a unui sistem cum este NATO sau cel european, iar odată cu trecerea timpului, generațiile care vin o să aibă aceeași conștiință clară pe care au avut-o cei din 1917-1918. Cine suntem noi? Suntem parte a Moldovei istorice, iar Moldova istorică este parte a poporului român. Nu mai zic că cei din Sfatul Țării de fapt sunt co-fondatori ai României Mari, pentru că atunci când ei primii au declanșat aici la Chișinău, ei au pornit procesul de unificare a națiunii române, apoi a fost Cernăuțiul și Alba Iulia. În acest context, este evident că noi suntem și co-fondatori, noi suntem parte a poporului român, noi suntem parte din cultura civilizației românești. Noi avem toate argumentele că eventualele intenții bune de a avea statul Republica Moldova independent are o problemă fundamentală - securitatea acestui stat. Noi, numai în cadrul României, exact cum a făcut și Sfatul Țării, în cadrul Uniunii Europene, în cadrul NATO ne putem garanta această securitate”, a mai spus Reniță.
Alecu Reniță susține că Sfatul Țării în toată activitatea sa a ținut cont de respectarea drepturilor minorităților etnice și niciodată nu s-a bătut cu pumnul în masă: „A fost un proces firesc pentru orice întrunire democratică, unde nu s-a trântit cu pumnul în masă. Este o chestie foarte interesantă cum s-au simțit grupurile etnice în componența României. Nu pot spune de ucraineni dacă au avut în limba ucraineană vreo revistă, dar rușii, au început să-și facă o rețea întreagă de reviste care nu promovau bolșevismul, dar promovau cultura rusească. Este interesant câte libertăți au obținut grupurile etnice, inclusiv rușii, care întâi au fost speriați de faptul că s-au rupt de la imperiu, dar după asta ei au înțeles că este o diferență uriașă între libertate și modelul care a fost impus în perioada țaristă, pe care și ei l-au dus deoarece au fost ca un instrument în toată nebunia asta”, a adăugat Reniță.
Dezbaterea la tema „Unirea 1918: ce a fost aceasta, de ce a fost, pentru ce a fost?” este ediția a 6-a din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”. Proiectul este susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
