logo

Ala Tocarciuc: Un vaccin pentru țările sărace, nu înseamnă că e unul de calitate proastă


https://www.ipn.md/index.php/ro/ala-tocarciuc-un-vaccin-pentru-tarile-sarace-nu-inseamna-8004_1080910.html

Când se spune că un anumit vaccin este pentru țările sărace, nu înseamnă că acel vaccin este de calitate proastă, dar că are cel mai mic preț și este accesibil. Un vaccin care se trimite în țările sărace se face după anumite criterii de calitate, dar neapărat are cel mai mic preț. Declarații în acest sens au fost făcute de Ala Tocarciuc, expert internațional în sănătate publică, la dezbaterea publică: „„Coexistența”, „războiul” sau „diplomația” vaccinurilor în lume? Impactul asupra Moldovei”, organizate de Agenția de presă IPN.

Experta menționează că logica țărilor dezvoltate a fost ca să se vaccineze în primul rând cetățenii lor, dar sunt și țările sărace sau cu venituri medii, care nu pot investi bani în vaccinuri nici pentru crearea serului propriu, nici pentru a-l procura din alte țări. Pentru aceste țări a fost creată platforma COVAX. Potrivit ei, unele vaccinuri au prețuri mici, de 2-3 dolari pe doză, cum ar fi vaccinurile din India, China, Coreea, iar vaccinurile produse în SUA sau țările europene au un preț mai mare.

În opinia Alei Tocarciuc, faptul că țările mari au comandat tot vaccinul și nu au lăsat și pentru cele mici, sau nu au exportat nicio doză de vaccin și-l folosesc doar pentru vaccinarea cetățenilor lor, este un model de „canibalism”. În același timp, sunt și țări care produc, vaccinează și exportă serul și anume acesta, în opinia sa, este un model de comportament corect.

În altă ordine de idei, expertul internațional în sănătate publică, a remarcat că este adevărat că la început de pandemie țările au fost lăsate pe cont propriu și foarte multe din ele au închis frontierele. Din punct de vedere medical, aceasta a fost o măsură corectă, justificată, pentru a nu se răspândi boala. „Acum se poate de judecat că a fost egoism, narcisism sau altceva, dar la prima etapă a fost ceva necesar”.

„Când s-a înțeles că măsurile nespecifice (purtarea măștilor, izolarea oamenilor, distanțarea socială) nu opresc răspândirea agentului viral la nivel global, s-a mers pe căutarea unui nou vaccin, pentru că vaccinul este o măsură specifică. Atunci când au început să caute vaccinurile în 2020, foarte multe țări au început să caute și metode mai inovative. S-au descoperit foarte repede. S-au lucrat modele de vaccinuri pe șoareci și șobolani și s-a văzut că ele lucrează, lucru care a fost făcut public”, a spus ea.

Respectiv, țările care au avut bani, au investit în dezvoltarea acestor vaccinuri, au plătit în avans. „Dar dezvoltarea unui vaccin întotdeauna prezintă un risc: nu se știe dacă acest vaccin va funcționa în totalitate așa cum vrea omul. De aceea, țările bogate și dezvoltate au contractat cantități de vaccin mult mai mari pentru populație, pentru a se asigura că în caz de nu funcționează un vaccin să aibă altul în loc”, a explicate Ala Tocarciuc comportamentul unor țări care au comandat vaccinuri într-un număr ce depășește numărul populației..

Dezbaterea publică „„Coexistența”, „războiul” sau „diplomația” vaccinurilor în lume? Impactul asupra Moldovei”, este ediția a 181-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, desfășurată de IPN, cu susținerea Fundației germane „Hanns Seidel”.