Criza pandemică a fost determinată de o urgență în sănătate publică și rolul principal în gestionarea acestei crize ar fi trebuit să aparțină Ministerului Sănătății și specialiștilor din domeniu. Însă, cu regret, și în Republica Moldova, dar și în alte state din regiune, a dominat politicul. Politicul a încercat să folosească această criză, implicându-se în gestionarea ei, cu scopuri politice. Opiniile aparțin Alei Tocarciuc, expertă în probleme de sănătate publică, participantă la dezbaterile publice: „Eficiența gestionării crizei COVID-19 în Republica Moldova”, organizate de Asociația pentru Democrație Participativă ADEPT, transmite IPN.
Experta a menționată că în gestionarea crizei pandemice, chiar nu a fost nevoie să se implice atâtea persoane, care nu sunt specialiști. „Una din concluzii ar fi că în regulamentele pentru gestionarea crizei nu a fost specificată o rată minimă de specialiști în sănătate, dacă este vorba despre o criză de sănătate. Or, dacă este vorba despre o criză de sănătate ar trebui cel puțin 30% sau chiar jumătate din membrii acelor comisii să fie specialiști din domeniul de sănătate. La noi din start nu a fost niciun medic și acest fapt a provocat tensiuni în societate, inclusiv”, opinează Ala Tocarciuc.
Un alt aspect ține de activitatea punctelor focale. Potrivit expertei, au mai fost țări, unde a dominat politicul, și nu domeniul sănătății. Însă, politicienii, oricum, pentru a ajunge la un consens, aveau platforme de inteligență colectivă și primeau opinii de la specialiștii din ramură. În aceste condiții nu a avut de suferit calitatea deciziilor adoptate. Or, dacă nu sunt implicați specialiști, sunt soluții proaste și rezultate proaste.
Experta susține că, dacă ar fi apreciată gestionarea crizei pandemice de către autorități, notele ar fi diferite, în funcție de perioadă. Și aceasta pentru că, în fiecare lună, unele lucruri s-au îmbunătățit, iar altele s-au deteriorat. În opinia sa, aprecierea gestionării ar putea fi făcută analogic cu modul de evaluare din școală a compunerilor, când elevul primea două note – una pentru conținut și alta pentru gramatică.
Ala Tocarciuc a declarat că, analizând proiectul de raport realizat de ADEPT, în urma monitorizării privind gestionarea crizei provocate de COVID-19”, constată că există o listă de acțiuni întreprinse, pentru care acestea ar merita nota „zece”, dar dacă este analizată eficiența acțiunilor respective, se constată că nota este mult mai joasă. ”Aceasta pentru că Republica Moldova este în toate topurile negative”, a argumentat ea.
„Și atunci, întrebarea mea era – cum poți să faci totul și să primești nota „doi”? Deci, sau sunt foarte multe greșeli gramaticale, adică sunt foarte multe greșeli pe partea de executare, sau a lipsit controlul executării. Mă întrebam cum s-a ajuns să faci totul, dar să obții rezultate proaste? Sau nu a fost totul executat, sau ceea ce s-a făcut nu a fost de calitate. Și mai este așa o noțiune „controlul executării”. Deci, noi adoptăm o decizie. Aparent ea este foarte bună, dar dacă ea nu se execută calitativ și nu avem un control asupra executării, ajungem la rezultate proaste”, a menționat Ala Tocarciuc.
În opinia sa, este nevoie de o aprofundare mult mai mare asupra faptului cum au fost executate deciziile și de ce s-a ajuns la aceste rezultate.
Dezbaterea este realizată în cadrul proiectului Asociației ADEPT „Cu ochii pe autorități: gestionarea stării de urgență și a crizei provocate de Coronavirus”, implementat cu sprijinul Departamentului Buna Guvernare al Fundației Soros Moldova.