Ajutorul macro-financiar al UE pentru Moldova: recompensă obiectivă sau stimulent politic?, OP-ED

“Alocarea banilor europeni constituie un exercițiu financiar, dar și profund politic, care presupune o angajare plenară din partea UE în evaluarea performanței, dar și în comunicarea explicită a rezultatelor. Evident, retorica pro-democratică și anti-corupție poate fi încurajată prin sporirea asistenței. Dar orice gest financiar pe linia asistenței macro-financiare, datorită (pre)condiționalității, implică mai mult “recompensă obiectivă” decât (doar) “un stimulent politic”…”
---

Reformele demarate de guvernarea moldovenească, asociate practic exhaustiv cu performanța cabinetului premierului Maia Sandu, lasă amprente adânci în percepția Bruxelles-ului. Tonul aprobator al UE produce rezultate de ordin financiar. Pe rând, a fost reluat ajutorul bugetar european în lunile iulie și octombrie – 14,54 mln EUR și respectiv 14,35 mln EUR. Finanțarea relansată cuprinde, deocamdată, șase domenii distincte: comerțul liber, educația vocațională, liberalizarea vizelor, justiția, sistemul energetic și reforma finanțelor publice. Concomitent, UE a dezghețat linia de creditare. Astfel, asistența macro-financiară a devenit accesibilă în octombrie, oferind prima tranșă de 30 mln EUR din totalul de 100 mln EUR (UE, 10 Octombrie 2019).

Între timp, către finele lui 2019, se prefigurează mai multe semne de instabilitate politică. Astfel, partenerii de coaliție ai Blocului ACUM - Socialiștii – caută pretexte politice pentru a prelua subordonarea a încă cel puțin două ministere, adițional la Ministerul Apărării, din ansamblul de 9 ministere. Punctul de cotitură pentru recroirea Guvernului va fi determinat de alegerile locale din 20 octombrie 2019, după crește probabilitatea unui demers mai incisiv din partea Socialiștilor (Deschide.md, 28 Septembrie 2019). Totodată, presiunile asupra Maiei Sandu cresc inclusiv din cauza Democraților, văzuți ca risc major pentru durabilitatea reformelor. În tentativa de a influența rezultatele alegerilor locale, a distrage opinia publică de la problematica oligarhului fugar Vladimir Plahotniuc, dar și de a acționa în calitate de unica forță de opoziție, Partidul Democrat (PDM) testează prima moțiune de cenzură împotriva Guvernului Maiei Sandu (Parlament.md, 17 Octombrie 2019). Orice moțiune de cenzură propusă de către fracțiunea Democraților (29 de deputați) va fi neutralizată imediat în lipsa unei majorități (Art. 106, Constituția RM), care în prezent este dominată de tandemul ACUM-Socialiștii.

Opoziția manifestată de către Democrați este activă, acuzând majoritatea parlamentară de marginalizare (10 comunicate de presă critice începând cu iunie 2019), fără a fi însă eficace în influențarea puterii. Epicentrul competiției politice se află în interiorul coaliției de guvernare. Distribuția neproporțională a puterii condiționează tensiuni ce pot deversa în alegeri parlamentare anticipate. Conturarea unui asemenea deznodământ depinde de hotărârea Curții Constituționale, recent re-politizată (3DCFTs, 17 Septembrie 2019), vizavi de condițiile desfășurării alegerilor anticipate. Atât blocul ACUM, cât și Socialiștii caută modalități legale pentru a materializa votul proporțional pentru orice exercițiu electoral viitor, deoarece implozia coaliției de guvernare nu este doar posibilă, dar și probabilă. Incongruențele politice vizavi de reforma justiției și caracterul dubios al relațiilor președintelui Igor Dodon cu Rusia constituie cauzele majore ale unei eventuale spargeri a coaliției de guvernare.

Cum UE justifică oferirea banilor pentru Moldova?

Există câteva aspecte esențiale pe care oficialii europeni le scot în evidență pentru a justifica deblocarea sprijinului financiar, necesar pentru consolidarea capacităților bugetare ale autorităților moldovenești. Anume aceste nuanțe explică viteza rapidă de reluarea a finanțării comparativ cu tempoul înregistrat în cazul suspendării din 2015, provocată de frauda masivă din sistemul bancar (IPN, 29 Iulie 2019).

În prima fază de dezghețare a finanțării europene, Comisarul UE Johannes Hahn a apreciat intențiile pro-reformă în domeniul justiției și a politicilor anti-corupție, inclusiv pregătirile pentru revenirea la sistemul de vot proporțional (UE, 23 Iulie 2019). Atunci, în luna iulie, Guvernul Maiei Sandu de abia tatona terenul în politica internă și crea vizibilitate pe plan extern.

Cel de-al doilea episod financiar pozitiv în relația reînnoită dintre UE și Moldova a fost argumentat de către Comisarul UE Pierre Moscovici drept “sprijin al implementării reformelor cheie”, dedicate statului de drept și standardelor democratice. Cu alte cuvinte, la începutul lunii octombrie, reprezentantul Comisiei Europene a recunoscut că Moldova îndeplinește pre-condițiile politice pentru a beneficia de prima tranșă a asistenței macro-financiare. UE a mai accentuat că, “acum”, sunt atinse de asemenea criteriile de eligibilitate datorită executării condițiilor sectoriale (UE, 10 Octombrie 2019), fără a prezenta exact condițiile realizate.

În cea de-a treia ipostază, legată de transferarea unui alt ajutor bugetar, același Comisar Hahn s-a referit deja la intensificarea luptei împotriva corupției și la corecțiile făcute la legislația electorală (EEAS, 18 Octombrie 2019). Mai mult decât atât, Hahn evidențiază faptul că guvernarea ACUM-PSRM a abordat “multe” din îngrijorările expuse de către UE în 2018 (Concluziile Consiliului UE, 26 Februarie 2018). Atenția UE este concentrată pe avansarea reformei justiției și a procuraturii, cu atragerea expertizei legale a Consiliului Europei. Inițiativele date de reformă au ajuns în vizorul Comisiei de la Veneția, care și-a exprimat câteva îngrijorări. Obiecțiile principale țin de proporționalitatea mecanismului de evaluare a judecătorilor, integritatea sistemului judecătoresc și continuitatea independenței judecătorești, indiferent de ciclicitatea schimbărilor politice (Comisia de la Veneția, 14 Octombrie 2019).

Deschiderea financiară a UE față de Moldova se bazează preponderent pe sprijinirea reformelor inițiate de către Guvern (justiție, procuratură), ale căror rezultate finale se pot face vizibile mai târziu. Aprecierea europeană derivă, în primul rând, din gradul ridicat de intenționalitate al Guvernului Maiei Sandu, decât din evaluarea performanței per ansamblu a tuturor ramurilor puterii de la Chișinău. Revenirea la votul proporțional are cea mai mare greutate în argumentele UE legat de sprijinul financiar pentru Moldova, datorită caracterului său finit și incontestabil.

Dedesubturile asistenței macro-financiară a UE

Acordarea primei tranșe de asistență macro-financiară reprezintă o recunoaștere puternică a încrederii UE în guvernarea de la Chișinău. Instituțiile europene au scos în prim plan îndeplinirea precondițiilor politice, iar printre altele s-au referit la condițiile sectoriale. În realitate, niciuna din cele 10 condiții obligatorii pentru prima tranșă (din totalul de 28 de măsuri) nu sunt reflectate punctual nici în performanța pe linie parlamentară (legile adoptate în perioada iulie-octombrie 2019) și nici în raportul Guvernului cu privire la primele “100 de zile” (Raportul Guvernului, 24 Septembrie 2019).

Cele 10 condiții  necesare pentru a debursa prima tranșă au fost realizate încă în perioada regimului oligarhic în 2018, inclusiv condiții pentru tranșele II și III (Vezi Tabelul de mai jos), dar credibilitatea acestuia a fost spulberată de anularea votului din Chișinău în vara aceluiași an. Abordarea pro-activă a guvernării noi în domeniul reformelor a avut o influență determinantă asupra deciziei UE, alături de îndeplinirea precondițiilor politice. Așadar, în evaluările europene a contat în aceeași măsură pașii tehnici (realizați încă în 2018, sub oligarhul Vladimir Plahotniuc), cât și abundența și integritatea voinței politice, simbolizate de caracterul reformator al Maiei Sandu, pentru executarea întocmai a acelor angajamente.

Tabel. Lista celor 28 condiții sectoriale din Memorandumul de Înțelegere UE-Moldova, din 23 Noiembrie 2017

Sursa: Lex.justice.md

Până acum, nici partea europeană și nici Guvernul de la Chișinău nu a etalat în public, în ce sector exact și în ce mod noua conducere a corectat devierile guvernării precedente. Este cert faptul că reînnoirea parțială a conducerii în instituțiile de stat, vizate în condițiile sectoriale (Serviciul Vamal), demararea anchetelor într-o serie de întreprinderi de stat (poștă, cale ferată, infrastructura etc.), dar cel mai mult retorica anti-corupție, au facilitat deblocarea banilor europeni.

În vederea excluderii elementelor de dezinformare și manipulare publică, atât UE cât și Guvernul de la Chișinău urmează să asigure o transparență deplină cu privire la îndeplinirea condițiilor sectoriale. Dintre cele 28 de condiții, multe au fost implementate înainte de timp, parțial sau complet, în perioada oligarhului Vladimir Plahotniuc. Meritul și contribuția blocului ACUM, alături de Socialiști, este de a garanta elementul de sinceritate, dedicație și integritate politică pentru a derula până la capăt, cu corectările necesare, reformele demarate în perioada 2017-2018. Totodată, în intervalul dintre tranșe și înainte de acordarea celei de-a treia tranșe, este obligatorie o evaluare constantă și consistentă a evoluției măsurilor ce aparțin pre-condițiilor politice, inclusiv modul cum Guvernul transpune recomandările Comisiei de la Veneția.

În loc de concluzii…

Alocarea banilor europeni constituie un exercițiu financiar, dar și profund politic, care presupune o angajare plenară din partea UE în evaluarea performanței, dar și în comunicarea explicită a rezultatelor. Evident, retorica pro-democratică și anti-corupție poate fi încurajată prin sporirea asistenței. Dar orice gest financiar pe linia asistenței macro-financiare, datorită (pre)condiționalității, implică mai mult “recompensă obiectivă” decât (doar) “un stimulent politic”.

Realitatea politică moldovenească nu este deloc lineară, iar turnuri de situații se pot întâmpla în orice moment, punând în pericol mersul reformelor. Din aceste considerente, comunicarea explicită pe marginea îndeplinirii condiționalităților este esențială pentru a preveni noi secvențe de deteriorare a imaginii UE și, laolaltă, a agendei pro-europene a țării. În fine, nu contează când și cum au fost inițiate reformele, ci dacă acestea sunt supuse corecției și produc transformări tangibile pentru interesele publice moldovenești și interesul european de stabilitate regională.

Dionis Cenușa