Uniunea Europeană își dorește de la Republica Moldova schimbări radicale în justiție, însă instrumentele permise sunt prea blânde pentru a face față sistemului. O spune directorul Institutului pentru Inițiative Strategice, Vadim Pistrinciuc, potrivit căruia, pe de o parte, acțiunile dure nu sunt bine privite la Bruxelles, pe de altă parte, în lipsa unor măsuri radicale, justiția nu se va reforma. În același context, reprezentanții guvernării spun că atunci când există atentate la securitatea statului, autoritățile folosesc metode mai dure prin intermediul Comisiei pentru Situații Excepționale, însă acțiunile sunt explicate partenerilor externi, notează IPN.
Directorul executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice spune că justiția din Republica Moldova nu poate fi reformată decât prin acțiuni dure, care de cele mai multe ori nu sunt agreate de partenerii europeni.
„Așteptarea este că vor fi schimbări radicale și masive, dar instrumentele care ni se permit, inclusiv de partenerii europeni, sunt mult mai slabe decât așteptările. Se așteaptă manevre în cadrul legislativ existent, nu se doresc schimbări radicale în legislație, acțiunile dure nu sunt privite cu mult entuziasm la Bruxelles. Pe de o parte, noi, toți, înțelegem nivelul de întortocheală și legături din justiție, pe de altă parte, la Bruxelles predomină ideea că justiția singură trebuie să se reformeze. Dar noi știm cum ei singuri se reformează de 30 de ani ”, a spus directorul executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice, Vadim Pistrinciuc, în cadrul emisiunii „Cabinetul din Umbră” de la JurnalTV.
În același context, scriitorul Vitalie Ciobanu spune că guvernarea ar trebui să explice necesitatea luării unor decizii nepopulare și să le asigure cetățenilor și un nivel decent de trai.
„Guvernarea se află între ciocan și nicovală. Pe de o parte, sunt așteptările partenerilor europeni, de unde ni se deschid toate porțile, există acum o dispoziție favorabilă Republicii Moldova, e o șansă pe care nu avem voie să o ratăm. Pe de altă parte, sunt așteptările publice. Populația nu intră în aceste amănunte juridice, proceduri. E nevoie de voință politică, ea nu trebuie să scadă. În același timp, trebuie să livrezi ceva și populației. Populația poate să înțeleagă că nu ne vom îmbogăți peste noapte, dar oamenii vor dreptate. Democrația este o materie care nu livrează imediat fructele pe care ni le dorim și asta ar trebui explicat oamenilor, dar nu doar printr-un discurs convingător, dar și punându-le ceva în pungă. Și nu mă refer la mită electorală, ci la oportunități. Să ne îngrijim mai mult de păturile vulnerabile, pensionari”, a spus scriitorul Vitalie Ciobanu.
Reprezentanții guvernării spun că toate deciziile radicale luate de actuala guvernare sunt discutate cu partenerii europeni, inclusiv decizia de a retrage din cursa electorală candidații Partidului Șansă.
„Uniunea Europeană este înțelegătoare când noi trebuie să luăm decizii mai dure și proporționale rezistenței pe care o întâmpinăm. Noi explicăm europenilor acest lucru. Avem discuții cu UE și explicăm ce facem și de ce facem asta. Asta s-a întâmplat și în decizia CSE. În momentul în care am văzut că instituțiile din justiție nu și-au făcut treaba, când avem un pericol direct la securitatea statului, ne-am asumat decizii riscante, dar le-am explicat și am venit cu dovezi de ce este justificat ce facem și așa vom proceda cu toate deciziile complicate”, a spus șeful cabinetului președintelui Republicii Moldova, Adrian Băluțel.
La 3 noiembrie Comisia pentru Situații Excepționale a dispus anularea înregistrării concurenților electorali desemnați de Partidul „Șansă” în cadrul alegerilor locale generale din 5 noiembrie. Potrivit raportului SIS, decizia a fost luată întrucât Rusia finanțează grupul criminal condus de Ilan Șor, urmărind compromiterea proceselor electorale din Republica Moldova și subminarea securității țării.
