Tentativa de naționalizare a Actului Magnitsky reflectă trei particularități importante, scrie politologul Dionis Cenușa într-un articol pentru Agenția IPN.
Potrivit lui, primul aspect denotă faptul că drepturile omului persistă în proiectul de lege propus de opoziția parlamentară în iulie 2018, alături de numele Magnitsky, pe care insistă inițiatorul Actului, Bill Browder, în cazul UE.
Astfel, politologul observă că modificările la legislația privind regimul străinilor și la cea privind prevenirea spălării banilor și activității teroriste numără 7 prevederi legate de încălcarea drepturilor omului și 6 privind actele corupție. Varianta Actului Magnitsky propus pentru Moldova indică dorința de a combina protecția pentru drepturilor omului cu înăsprirea regulilor pentru oficialii corupți străini, activ implicați în tranzacții financiare ilegale, comentează Dionis Cenușa.
A doua particularitate, sugerată de politolog, este prevalarea interesului pentru combaterea corupției și a spălării banilor, care au afectat sistemul bancar moldovenesc (cazul „laundramatului rusesc”, furtul din sistemul bancar).
Or, partea justificativă a proiectului de lege pune accentul major pe tranzacțiile financiare ilegale cu utilizarea sistemului bancar și a zonelor offshore, inclusiv cu facilitarea actelor de corupție. La fel, scopul indicat pentru Actul Magnitsky moldovenesc vizează în mod prioritar „protecția sistemului financiar și bancar autohton”, după care urmează aplicarea restricțiilor pentru cei vinovați iarăși pentru acte de corupție. Dionis Cenușa subliniază că doar după aceasta intervine interesul de a sancționa pe cei care violează drepturile omului.
În opinia lui, ordinea priorităților în textul proiectului de lege exprimă tensiunea care există între opoziția anti-guvernamentală, inclusiv societatea civilă critică, și regimul politic oligarhic, consolidat în jurul Partidului Democrat în perioada 2016-2018.
A treia particularitate esențială care explică amploarea suportului pentru un Act Magnitsky moldovenesc ține de decizia Partidului Democrat de a introduce mecanismul oferirii cetățeniilor moldovenești contra investițiilor străine, în vigoare din 2017, a remarcat politologul.
Prin urmare, adoptarea unui Act Magnitsky este văzută ca o modalitate de a preveni consecințele negative ale deciziilor adoptate de către guvernare, în domeniul naturalizării cetățenilor străini ale căror nume pot fi legate de acte de corupție și încălcarea drepturilor omului, opinează Dionis Cenușa.
Revenire la Actul Magnitsky moldovenesc va depinde, pe de o parte, de compoziția viitoarei guvernări, formate în urma scrutinului parlamentar din februarie 2019. Pe de altă parte, intensitatea demersului pentru un asemenea Act ar putea fi determinat de progresul eforturilor de „europenizare” a regimului de sancțiuni individuale împotriva oficialilor străini care prejudiciază drepturile omului, concluzionează politologul.