În ultimele şase luni, activităţile Acordului de Asociere cu UE au fost realizate, pe deplin, doar în proporţie de mai puţin de o treime. Constatarea se conţine într-un raport de monitorizare al Centrului Analitic Independent Expert-Grup şi al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă ADEPT. Potrivit experţilor, deşi în perioada august-decembrie 2015, au fost înregistrate şi realizări, acestea au fost umbrite de mai multe eşecuri majore, printre care perpetuarea tensiunilor politice, incertitudinea privind deblocarea finanţării externe, dar şi tergiversarea reformelor.
Monitorizarea prezentată miercuri, 27 ianuarie, în cadrul unei conferinţe de presă la IPN, denotă că implementarea agendei de asociere, în această perioadă, poate fi considerată drept una destul de modestă. Directorul executiv al ADEPT, Igor Boţan, a declarat că după involuţiile pe care le-a înregistrat Moldova în 2015, notele informative ale partenerilor de dezvoltare au accentuat urgenţele care trebuie întreprinse pentru a readuce Republica Moldova pe un făgaş al normalităţii.
Potrivit experţilor, printre eşecuri se numără deblocarea finanţării externe, tergiversarea reformelor în sectorul financiar-bancar, numirea unui nou guvernator al Băncii Naţionale a Moldovei, dar şi comunicarea ineficientă între instituţiile publice pentru implementarea celor mai importante reforme. Potrivit lor, agenda de asociere trebuie intensificată prin acţiuni urgente şi consecvente. Acestea ar fi creşterea transparenţei instituţiilor-cheie faţă de societate, sporirea participării, de facto, a societăţii civile în procesul de consultări publice, promovarea meritocraţiei în instituţiile publice şi depolitizarea acestora. La fel, e nevoie de adoptarea unui plan de acţiuni de asanare a sectorului bancar prin sporirea independenţei BNM şi îmbunătăţirea instrumentelor de supraveghere bancară.
În ceea ce priveşte reforma justiţiei, rămâne restanţă reformarea Institutului Naţional al Justiţiei, dar şi neadoptarea actelor normative necesare pentru implementarea reformei Procuraturii. „Rămâne o restanţă cronică reforma Comisiei Naţionale de Integritate, neadoptarea celor trei legi relevante activităţii CNI, ceea ce generează riscuri de ineficienţă pentru această instituţie şi, la rândul ei, determină eşecuri în domeniul combaterii corupţiei”, a declarat expert Mariana Kalughin.
Printre principalele realizări se numără deblocarea discuţiilor cu autorităţile din regiunea transnistreană pe marginea implementării Acordului de Asociere, dar şi lansarea unor proiecte twinning importante în domeniul financiar.
Raportul a fost elaborat cu suportul Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID), în cadrul programului „Parteneriate pentru o Societate Civilă Durabilă în Moldova”.
