Activitatea Chişinăului în ce priveşte reglementarea conflictului transnistrean doar în cadrul negocierilor nu este suficientă, consideră analistul politic Nicolae Chirtoacă

Era de aşteptat ca la runda ordinară a negocierilor în problema transnistreană în formatul „5+2” să nu fie obţinut nici un rezultat, consideră analistul politic Nicolae Chirtoacă. El a declarat pentru Info-Prim Neo că Chişinăul trebuie să întreprindă acţiuni şi în alte direcţii pentru reglementarea conflictului transnistrean. „Situaţia negocierilor se află în stare de pat, ca să folosim terminologia jocului de şah, când mişcarea unei piese făcută de fiecare participant ar putea crea o situaţie riscantă pentru rege”, consideră analistul politic Nicoale Chirtoacă. Potrivit lui, în actualul format de negocieri de fapt sunt implicate 3 părţi mari: R. Moldova, care are dreptul să insiste asupra indivizibilităţii şi inviolabilităţii teritoriului său; Occidentul, poziţia căruia pare să fie mai apropiată dar nu corespunde intru totul cu cea a Chişinăului şi Federaţia Rusă cu Transnistria, care promovează interese comune şi bine sincronizate. În opinia analistului, în ajunul alegerilor parlamentare, în plină criză politică, din nou dependentă de Moscova, Ucraina este şovăielnică şi nu poate să aibă un rol constructiv şi pozitiv. Rolul Misiunii OSCE, odată cu implicarea UE şi SUA în procesul respectiv, s-a redus la cel de organizator al negocierilor şi la funcţiile de bune oficii. Runda de negocieri din 27-28 februarie a demonstrat cu lux de prisosinţă că nici „tactica micilor paşi”, promovată la iniţiativa comună a mediatorilor chiar de la începutul funcţionării noului format, nu a adus pentru moment rezultate palpabile, a declarat el. Chirtoacă consideră că activitatea Chişinăului în ceea ce priveşte reglementarea conflictului transnistrean doar în cadrul negocierilor nu este suficientă. În opinia sa sunt necesare şi eforturi suplimentare, identificarea şi altor mecanisme şi pârghii pentru a influenţa marile cancelarii în ce priveşte rezolvarea problemei transnistrene în strictă conformitate cu interesele naţionale ale Republicii Moldova şi ţinând cont de normele civilizate şi europene de soluţionare a situaţiilor de conflict. La acest capitol conducerea R. Moldova are restanţe, afirmă analistul. Potrivit lui, conjunctura internaţională de moment ar favoriza eforturi suplimentare în cadrul unor aranjamente regionale precum sunt GUAM şi în special Pactul de Stabilitate pentru Europe de Sud Est, care oferă şi posibilitatea de o conlucrare mai strânsă cu SUA, de a mobiliza ţările partenere în efortul de a influenţa Rusia în ce priveşte poziţia acesteia în problema transnistreană în particular şi a conflictelor îngheţate din spaţiul post-sovietic în general. De asemenea analistul Nicolae Chirtoacă a spus că R. Moldova îi va fi acordat sprijinul scontat din partea Occidentului cu condiţia că conducerea actuală va da dovadă de conştientizare adecvata a situaţiei de pe scena internaţională, va îmbina intransigenta cu flexibilitatea şi raporturi constructive cu principalii parteneri la negocieri. La ultima rundă de negocieri, care s-a desfăşurat la Chişinău şi Tiraspol la 27-28 februarie nu s-a reuşit încheierea unui protocol comun. Potrivit Şefului Misiunii OSCE în R. Moldova William Hill, principala cauză care nu a permis semnarea unui protocol a fost problema satului Doroţcaia. Ministrul reintegrării Vasilii Şova a solicitat părţilor continuarea celei de-a 4-a runde de negocieri la 7 martie.