Majoritatea acțiunilor planificate în ceea ce privește reforma justiției au fost implementate cu unele rezerve nesemnificative, un raport de alternativă oferindu-i nota 4 din 5. Reformarea justiției este unul din angajamentele din Planului de Acțiuni pentru implementarea celor 9 recomandări ale Comisiei Europene în contextul cererii de aderare a Republicii Moldova la UE. Raport alternativ, al doilea la număr, a fost prezentat astăzi de experții Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Centrului Analitic Independent „Expert-Grup” și Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) în cadrul inițiativei #ThinkTanks4EUMembership, în cooperare cu Fundația „Friedrich Ebert” în Republica Moldova.
Într-o conferință de presă la IPN, Andrei Nasu, expert la CRJM, a remarcat că acest angajament viza șase acțiuni, dintre care o acțiune a fost implementată în totalitate fără carențe, patru acțiuni au fost executate cu anumite carențe nesemnificative și o acțiune este în proces de executare. Principalele evoluții se referă la intrarea în vigoare a Legii privind activitatea Inspecției Judiciare și a răspunderii disciplinare a judecătorilor, a fost adoptată Legea privind selecția și evaluarea judecătorilor, au fost numiți patru membru judecători și trei non-membri la CSM. O constrângere ar fi că Inspecției Judiciare nu i-a fost acordată o independență funcțională veritabilă, or aceasta nu dispune de un secretariat și este legat de secretariatul CSM-ului. De asemenea, nu a fost reglementat clar mecanismul de verificare a integrității candidaților înscriși la INJ, precum și mecanismul intern de verificare a integrității judecătorilor și procurorilor la toate etapele carierei.
Potrivit directorului IPRE, Iulian Groza, în domeniul combaterii corupției punctajul acumulat este de 3,77 din 5. O realizare a perioadei analizate este adoptarea noii Legi privind avertizorii de integritate, care transpune o Directivă UE. Totuși legea nu a fost publicată încă și nu a intrat în vigoare. În primul semestru al anului 2023, s-a observat o creștere a ponderii investigațiilor pro-active a cauzelor de corupție, cu o concentrare mai mare pe cele majore. De asemenea, se atestă o creștere a numărului de cazuri penale finalizate cu sentințe de condamnare, fiind pronunțate 59 de sentințe, comparativ cu 41 în primul semestru al anului 2022. Printre priorități rămâne delimitarea clară a competențelor CNA și PA cu privire la cauzele de corupție și fortificarea capacităților PA de investigare a corupției mari, inclusiv prin adoptarea bugetului separat, angajarea personalului lipsă, soluții IT.
Cu privire la „de-oligarhizare”, experții apreciază că majoritatea acțiunilor au fost implementate cu unele rezerve. Scorul oferit este de 3,7 puncte din 5. Potrivit lui Ilie Chirtoacă, expert la CRJM, după consultarea cu instituțiile de stat și Comisia de la Veneția, autoritățile au renunțat la proiectul privind eliminarea influenței excesive a intereselor private asupra vieții economice, politice și publice în schimbul unui Plan de Acțiuni de de-oligarhizare. Acest plan, prezentat și consultat în martie-aprilie 2023, a primit un nou aviz de la Comisia de la Veneția în iunie 2023. În cadrul Comisiei Electorale Centrale (CEC) a fost instituită Direcția supraveghere și control privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale. Legea nr.303/2022 a adus modificări la Codul serviciilor media audiovizuale, oferind Consiliului Audiovizualului atribuția de a verifica și a aproba sau respinge rapoartele anuale de activitate ale furnizorilor de servicii media. O prioritate pe acest segment ar fi crearea și menținerea unei instituții lider în ceea ce privește coordonarea eforturilor din Panul de de-oligarhizare.
Adrian Ermurachi, expert la IPRE s-a referit la domeniul combaterii criminalității organizate, menționând că majoritatea acțiunilor sun implementate, restul fiind în proces de implementare, scorul acumulat fiind de 4,35 din 5 puncte. Guvernul a adoptat și inițiat implementarea Strategiei de dezvoltare a domeniului afacerilor interne pentru anii 2022-2030. A fost adoptat Programul de recuperare a bunurilor infracționale pentru perioada 2023-2027 etc. Printre priorități în perioada imediat următoare se numără elaborarea și adoptarea modificărilor legislative în vederea punerii în aplicare a mecanismului de confiscare civilă, precum și legislației secundare pentru punerea în aplicare a modificărilor legislative în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului.
Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.