Comportamentul clasei politice, dar și al societății, în timpul campaniilor electorale este specific. Aceștia dau dovadă de o „beție electorală”, care, de altfel este rezultatul acțiunilor și reacțiilor care se desfășoară în perioada electorală. De ce unii actori electorali au făcut lucruri reprobabile în campania electorală prezidențială, pe care nu le-ar fi făcut în mod normal? Pe ce au mizat și care este efectul real al acestor lucruri, pentru clasa politică și pentru societate? Sunt întrebări la care au răspuns invitații dezbaterii publice „„А поутру они проснулись” (după Vasilii Șukșin). Aspecte politologice, psihologice și sociologice ale stării societății după alegerile prezidențiale”, organizate de Agenția de presă IPN.
Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a remarcat comportamentul specific al clasei politice și al societății în timpul campaniilor electoral. În opinia sa, toate ființele umane au aspirații și așteptări care se acutizează în timpul campaniilor electorale și alegerilor. Intensitatea raporturilor dintre politicieni și cetățeni crește în timpul campaniilor electorale. „De exemplu, s-a observat intensitatea raporturilor în Statele Unite ale Americii și care este intensitatea raporturilor în cadrul alegerilor recente din Marea Britanie. Specificul Republicii Moldova este că, de fapt, moldovenii sunt montați relativ bine pe laturile baricadei înainte de termen, pentru că societatea e divizată”, a spus el.
Potrivit expertului, comportamentul electoral este similar, în anumite faze, cu comportamentul sub influența alcoolului sau a substanțelor psihotrope. „Asta, pentru că în clasificatorul internațional al bolilor, există dependența de jocurile de noroc, de hazard și se atribuie codul F63.0 sau gambling (din engleză), tot așa și în timpul campaniei electoare persistă „beția electorală”. Potrivit lui Igor Boțan, psihologii au identificat zece criterii prin care pot fi identificate persoanele care au devenit dependente în această perioadă și, dacă vreo unei persoane i se potrivesc cel puțin cinci din cele zece criterii, aceasta poate fi numită dependent de „beție electorală”. Acest lucru se întâmplă, deoarece oamenii au aspirații și așteptări, concurenții electorali și sondajele de opinie creează un cadru concurențial, după care, în ultimele două decenii, se implică și segmentele largi ale cetățenilor, datorită rețelelor sociale. Ei creează acel mediu, unde cetățeanul e implicat. Cei care aduc „beția electorală” la apogee, sunt trolii și polit-thnologii care incită părțile implicate”, a spus Igor Boțan.
Doru Petruți, director general al Companiei de cercetare sociologică [imas], consideră că originea fenomenelor electorale în masă trebuie căutată în ultimii zece ani, „pentru că în ultimii zece ani se atestă o creștere considerabilă a fenomenelor care au dus la constituirea motivației de vot, bazată pe multe elemente de ordin negativ. Ba mai mult, există deja la fiecare alegeri rețete standardizate menite de a isteriza masele pornind de la un mecanism simplu din psihologia socială: coeziunea unui grup depinde de amenințările externe, cu cât va fi mai amenințat, mai speriat, cu atât coeziunea și reacția acelui grup va crește în mod proporțional”.
În ultimii zece ani, consideră Doru Petruți, trebuie de privit la eșichierul politic, la mesajele și construcția motivației de vot pe fiecare partid sau candidat: „În Moldova sunt partide care sunt construite pe motivații negative de a lupta împotriva cuiva. Tehnic, există partide și candidați care la alegeri nu proiectează un plan concret pe care îl urmează, dar vor să dea jos un politican care e la putere. Aceasta a devenit un soi de „drog electoral”, pentru că și polit-tehnologii aleg până la urmă calea minimumului efort, de a obține cât mai multe voturi cu mai puține costuri. Spre regret asta nu va ajuta ca joc social pe termen mediu și lung”.
„Studiile au arătat că am asistat, probabil, la un tur de alegeri unde motivația votului „împotrivă” a atins o amploare cosmică, inclusiv mobilizarea diasporei s-a făcut pe baza unor prestații negative ale unui candidat. Toate elementele din campanii au urmărit mobilizarea taberelor de electorat și în turul doi mobilizarea a fost fantastică în diaspora și destul de crescută pe intern”, a spus directorui general [imas],.
Marc Mazureanu, specialist în politici comparate, relații internaționale și propagandă, a asociat tot procesul electoral și ultimele săptămâni înainte de alegeri cu un joc de fotbal, în care există o echipă sau câteva echipe care s-au antrenat o perioadă foarte lungă, dar trebuie să-și arate performanța într-o perioadă foarte scurtă. „Echipele înțeleg bine, că, dacă joacă conform regulilor, ele au, în principiu, șanse de performanță, în funcție de cum s-au pregătit, dar dacă depășesc regulile jocului, au avantaje. Respectiv, echipele care își doresc să obțină avantaje, ele neapărat apelează la depășirea regulilor de joc, dacă nimeni nu observă sau arbitrul este de partea lor și se face a nu vedea. Asta lucrează și în cadrul unei campanii electorale”, a exemplificat expertul.
În opinia sa, există un fenomen interesant, analizat în științele politice care se numește „narcisismul de grup”, ceea ce înseamnă că fiecare grup trage la interesul său, indiferent de argumentul rațional, iar coeziunea de grup crește cu cât mai mult el este atacat. „Adică, se manifestă conceptul de partizanat politic, când omul nu mai conștientizează realitatea rațional. Argumentele raționale nu mai sunt acceptate și considerate, respectiv, în campania electorală nu este rost de argumente raționale cu care ar veni un politician. Publicul în sine nu este dispus să accepte argumente raționale. Într-un fel, politicianul este și constrâns în a apela la metode care joacă pe emoții pentru că electoratul nu mai vrea argumente. Argumente el a avut până atunci, el a văzut un comportament de lungă durată a politicianului sau a „echipei politicianului”. În perioada electorală „el vrea show și actorii politici oferă show”, a adăugat Marc Mazureanu.
Dezbaterea „„А поутру они проснулись” (după Vasilii Șukșin). Aspecte politologice, psihologice și sociologice ale stării societății după alegerile prezidențiale”, este ediția a 11-a din ciclul electoral „Noi și președintele: cine pe cine alege, cine pe cine reprezintă”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.