Revista IPN a evenimentelor și tendințelor social-politice (04.05 - 10.05.2020)
Evenimente în top, de la A la Z
I. Acordul cu privire la creditul rusesc a fost declarat neconstituțional.
Din ce moment a devenit o aventură – din momentul acceptării sau al contestării legii adoptate?
II. „Luna” cea de taină și nimic sfânt în cele ce au urmat. Pe data de 4 mai presa a relatat că fracțiunea PDM a avut o ședință de circa 7 ore în Parlament.
TOP I Acordul cu privire la creditul rusesc a fost declarat neconstituțional. Hotărârea Curții Constituționale, adoptată pe data de 7 mai, este definitivă și nu poate fi supusă niciunei căi de atac. Curtea a anulat și deciziile Guvernului privind inițierea negocierilor și ratificarea acordului.
Lunea trecută, 4 mai, după întrevederea tradițională avută cu șeful statului, Igor Dodon, și președinta Parlamentului, Zinaida Greceanîi, premierul Ion Chicu a calificat contestarea legii privind Acordul de creditare dintre Republica Moldova și Federația Rusă drept „un atac politic”.
Totuși, autorii sesizărilor, deputați ai grupului Pro-Moldova, PAS și Platforma DA, au argumentat în instanță că au fost încălcate procedurile și etapele ce țin de inițierea și aprobarea unui tratat internațional, fiind astfel sfidată Constituția.
Totodată, în opinia reclamanților, acordul de împrumut conține prevederi care nu corespund intereselor naționale și economice ale Republicii Moldova, atentează la suveranitatea și securitatea economică a statului.
„Acordul prevede că datoriile private ale companiilor moldovenești către băncile rusești pot fi transformate în datorie de stat. Suntem singura țară din lume căreia Rusia i-a impus o astfel de condiție. Este un tratat internațional și astăzi aici au recunoscut toți, chiar dacă s-au eschivat de asta.”, a menționat Sergiu Litvinenco.
„Curtea Constituțională a dat dovadă de curaj, a rezistat tuturor presiunilor și amenințărilor fără precedent la adresa sa și a demonstrat că este unicul garant al Legii Supreme! Nu suntem împotriva niciunui ajutor sau împrumut. Dar orice angajament financiar urmează să fie negociat în interes național și cu respectarea suveranității naționale”, susține deputatul grupului Pro Moldova, Sergiu Sîrbu.
Într-un comunicat de presă, Partidul Socialiștilor din Republica Moldova apreciază Hotărârea Curții Constituționale drept „o decizie politizată, anti-națională și pro-oligarhică”. Totodată, liderul PCRM Vladimir Voronin, ex-președinte al Republicii Moldova, a afirmat în cadrul unei emisiuni televizate că, în varianta în care a fost întocmit, nu ar fi semnat acordul de împrumut între Federația Rusă și Republica Moldova.
Deși actualul șef de stat Igor Dodon a anunțat că guvernarea PSRM-PDM intenționează să renegocieze acordul de împrumut, Federația Rusă nu a fost informată despre adevăratele cauze care au dat peste cap înțelegerea. Viceministrul de Externe al Federației Ruse, Andrei Rudenko, nu știe despre ignoranța juridică a contrasemnărilor de la Chișinău și subscrie opiniei PSRM și a președintelui Igor Dodon că decizia Înaltei Curți se datorează existenței în Republica Moldova a unor „politicieni care, probabil, fără un indiciu din afară – își pun propriile ambiții politice peste nevoile reale ale cetățenilor moldoveni”. Oficialul nu amintește și nu comentează abaterile de la legislația națională, comise de autoritățile moldovenești în procesul de accesare a împrumutului.
Episodul cu creditul rusesc a zdruncinat puternic aranjamentele în vigoare, accelerând procesele de instabilitate. O analiză IPN din 9 mai tatonează terenul posibilelor evoluții, referindu-se inclusiv la propunerile grupului Pro Moldova, care insistă că actualul Guvern nu face față lucrurilor și trebuie să plece. Acesta, conform liderului său, Andrian Candu, luptă foarte prost cu pandemia, este incapabil să protejeze întreprinzătorii și salariații de consecințele acesteia, adoptă legi neconstituționale (după hotărârea Curții Constituționale din 7 mai nu mai ai ce discuta), nu respectă și nu apreciază sprijinul europenilor.
TOP II „Luna” cea de taină și nimic sfânt în cele ce au urmat. Pe data de 4 mai presa a relatat că fracțiunea PDM a avut o ședință de circa 7 ore în Parlament, după care s-au făcut declarații, inclusiv, pe scările Parlamentului. Liderii PDM au spus că au avut discuții aprinse pe interior, dar s-a ajuns la înțelegerea ca partidul să rămână în coaliția de guvernare, alături de Partidul Socialiștilor. „Am supus unei analize plecările din partid, am făcut concluziile de rigoare. Am analizat și activitatea în coaliție, suntem foarte diferiți, dar am ajuns la concluzia că pasul făcut de PDM atunci a fost unul corect, ce nu aruncă țara în haos, pentru că suprapunându-se pe starea pandemică, o eventuală criză politică ar fi fost catastrofală pentru Republica Moldova. Alegerile anticipate pot fi provocate în două cazuri, (când) nu se instalează un Guvern sau Parlamentul trei luni nu activează. Vă imaginați ce impact ar avea asta asupra stării de lucruri din țară?”, a declarat liderul PDM, Pavel Filip. Întrebat dacă anumite forțe din PDM ar dori înlăturarea lui din fruntea partidului, Filip a spus că nu s-a vorbit despre acest subiect.
Ulterior, atât PDM, cât și PSRM au plasat pe site-urile oficiale ale ambelor partide același comunicat întitulat „Republica Moldova iese treptat din starea de urgență, cu păstrarea măsurilor de protecție”, care spune că „reprezentanții celor 2 partide de guvernare” au discutat în ședința de luni subiecte legate de pandemie și anul agricol. Mai mult, s-a specificat că la reuniunea pe care jurnaliștii au luat-o drept o ședință a fracțiunii, a participat șeful statului și prim-ministrul.
Însă nici Igor Dodon, nici Ion Chicu, și nimeni dintre fruntașii socialiști nu s-au dat cu părerea despre evenimentul la care au participat.
Dintre cele două versiuni despre ce s-a făcut la ședință, varianta cu pandemia și agricultura nici nu este luată în seamă în spațiul public, în schimb, cealaltă a dat prilej de recapitulare a tuturor amenințărilor, care, însă nu au fost valorificate.
Clarificarea de poziții, ca să nu fie luată drept reglare de conturi, a avut loc după ce duminică, 3 mai, a avut loc o întâlnire de taină a unor membri cunoscuți ai PDM. Dumitru Diacov, Vladimir Andronachi, Eugeniu Nichiforciuc și fostul director al SIS, Vasile Botnari au fost surprinși la hotelul „Luna” din Chișinău la o întrevedere îndelungată cu Alexandru Vâlcu. Se afirmă că Alexandru Vâlcu este un personaj din anturajul lui Igor Dodon.
Principala speculație ar fi că Pavel Filip putea fi înlocuit la cârma formațiunii cu Ion Chicu. Alta e că Pavel Filip ar fi încercat să elimine gruparea lui Eugeniu Nichiforciuc și pe acest subiect s-a bătut destulă monedă. Oamenii, însă, au rămas la locurile lor și status-quo-ul a fost păstrat. Coaliția care îi permite lui Igor Dodon să se gândească la cel de-al doilea mandat de președinte, s-a menținut.
În context, Pavel Filip a remarcat capacitățile veteranului politicului moldovenesc, Dumitru Diacov, de a tempera și echilibra pozițiile rivalilor colegi.
Deși părea că subiectul „plecărilor masive din PDM”, al „deputaților șantajați cu dosare penale”, al materialului compromițător și întâlnirilor secrete prin hotele a fost scos din uz pentru o vreme, doar peste o zi „toporul războiului a fost dezgropat” din nou.
Gruparea care proiectează în PDM interesele lui Igor Dodon a arătat la ce se pot aștepta acei cărora li s-a acrit să se dea cu trandafirul la socialiști: în spațiul public au apărut mărturii că în cadrul ședinței la care Pavel Filip a fost făcut cu ou și oțet, imputându-i-se inclusiv acțiuni de corupție în perioada când ocupa funcția de premier - privatizarea ilegală a unei părți bune a Casei Presei, Cantinei Guvernului, construcția unor imobile în chiar centrul Chișinăului - lângă Casa Presei și clădirea Ministerului Agriculturii. Că în prezent singura lui preocupare este să-și păstreze averile agonisite și să evite condamnarea sa și a celor apropiați.
Șeful de partid a mai fost acuzat că din cauza deciziilor sale proaste, sau luate în contextul propriilor interese, a comportamentului său în interiorul formațiunii a degradat disciplina de partid, ceea ce a condus la scindarea formațiunii și plecarea unor membri cunoscuți și profesioniști buni, precum Ruxanda Glavan, de exemplu. S-a afirmat că în cadrul reuniunii de luni însuși Pavel Filip ar fi fost la un pas de demitere.
Faptul că înțelegerea afișată se bazează pe vulnerabilități, frici și nesiguranță pun în valoare afirmațiile primarului de Bălți Renato Usatîi că 8 persoane au susținut propunerea lui Pavel Filip de a vota în secret excluderea lui Eugeniu Nichiforciuc din partid. Minoritari la votarea în cauză, ei ar putea constitui și potențialul de „ruptură” din PDM. Ipotetic, această „echipă de trădători”, cum i-ar numi Vladimir Voronin, ar avea toate șansele să producă o nouă calitate în raportul existent de forțe. Coaliția PSRM – PDM cu 57 de deputați s-ar lipsi de 8 voturi, ceea ce ar priva Guvernul Chicu de sprijin politic în Parlament. Declarația unor activiști locali ai partidului democrat din raionul Drochia, apoi din raioanele Ungheni, Leova și Soroca că părăsesc formațiunea pe motivul nemulțumirii de prestația partidului arată că în PDM există un anumit potențial de eroziune.
Decizia de a consolida „buna înțelegere” cu bâta „kompromatului” ar putea avea multe motive. La suprafață e recenta declarație a președintelui de onoare al Partidului Democrat că deputați din PAS încearcă să poarte discuții despre o nouă coaliție de guvernare. În fond, „ne bucurăm că unii colegi s-au trezit și sunt gata să discute. Nicio problemă, să ne așezăm să discutăm, să căutăm soluții, dar să ne ocupăm de lucruri serioase”, spune Dumitru Diacov.
Astfel, se dă semnificația unei invitații la discuție declarației deputatului PAS, Mihai Popșoi, care spusese că „este gata să facă alianță și cu dracul” doar să învingă în lupta cu Igor Dodon.
După ce CC a declarat neconstituțional acordul de împrumut cu Federația Rusă, Oleg Sîrbu, Elena Bacalu, Violeta Ivanov și Vladimir Vitiuc au părăsit fracțiunea PDM, o parte dintre ei au aderat la grupul Pro-Moldova, reducând la 54 numărul membrilor coaliției care sprijină actualul guvern – 37 de socialiști și 17 democrați.
Evenimentele săptămânii, succint
9 MAI
1. Ca și de Crăciun, moldovenii s-au simțit bine în două luntri. Ca de obicei, nu i-a deranjat.
2. „Trăiască Uniunea Europeană, trăiască Republica Moldova!”
RECONFIGURAREA POLITICULUI
3.Pro Moldova a propus crearea unui Bloc anti-guvernamental
4. Alexandru Slusari: „Dacă domnul Candu crede că cineva a uitat despre trecutul lui glorios...
5. Nici vorbă de ideologie! Liderul Partidului Democrat, Pavel Filip, afirmă în legătură cu cele întâmplate că a avut loc un scenariu evident
6. Variantele de la televizor ale președintelui referitor la plecările din PDM
7. PSRM a emis un comunicat în care susține că plecările democraților „fac parte din strategia oligarhilor fugari
GUVERN/COMISIA PENTRU SITUAȚIA DE URGENȚĂ
8. La muncă, nu la petrecere! Din 4 mai angajații din sectorul public au revenit la programul obișnuit de activitate.
9. Guvernul caută soluții pentru agenții economici îndatorați la bănci.
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
10. 9 ONG-uri au semnat un apel către politicieni să înceteze atacurile în adresa Curții Constituționale
10. Vom vota partide! Curtea Constituțională a decis că eventualele alegeri parlamentare anticipate pot avea loc doar în baza sistemului proporțional de vot, însă doar după 16 august.
ECONOMIA
11. Pandemia ne va goli buzunarele Economiștii de la German Economic Team (GET), au atestat că în Republica Moldova criza provocată de pandemia de COVID-19, va fi una mai severă decât cea din 2008-2009.
SOCIETATEA CIVILĂ
12. Premierul, la „trântă” cu presa. De Ziua Mondială a Libertății Presei pe pagina oficială a Guvernului a fost publicat un mesaj de felicitare.
SĂNĂTATEA PUBLICĂ
13. Sub pod, cu amintiri despre „podul de flori” 20 de camioane cu ajutor umanitar din partea României în valoare de 3,5 milioane de euro, au ajuns în Republica Moldova
PARTIDE EXTRAPARLAMENTARE
14. Partidul Unității Naționale a dedicat o declarație zilei de 9 mai și Zilei Europei
REGIUNEA TRANSNISTREANĂ
15. Reprezentanții OMS în Moldova au efectuat o misiune de monitorizare în regiunea transnistreană.
16. Mecanismului de pacificare în Zona de Securitate nu funcționează
Evenimentele săptămânii, detaliat
9 MAI
1. Ca și de Crăciun, moldovenii s-au simțit bine în două luntri. Ca de obicei, nu i-a deranjat. Primele persoane în stat au depus în dimineața de 9 mai flori la Complexul memorial Eternitate, cu ocazia celei de-a 75-a aniversări de la marea victorie asupra fascismului.
Potrivit președintelui Igor Dodon, s-au împlinit 75 de ani de la Marea Victorie în Marele Război pentru Apărarea Patriei. În mesajul șefei Legislativului, Zinaida Greceanîi se spune că „nu trebuie de uitat de veteranii care mai sunt în viață și de avut grijă de ei” și că această memorie „trebuie transmisă generației viitoare”. Iar premierul Ion Chicu a menționat că, acum 75 ani, s-a terminat cel mai sângeros război din istoria omenirii aici, în Europa.
2. „Trăiască Uniunea Europeană, trăiască Republica Moldova!” De 9 mai, când Uniunea a marcat 70 de ani de la întemeierea Europei Unite, șeful Delegației UE Peter Michalko i-a felicitat pe cetățenii Republicii Moldova în numele său și al ambasadorii țărilor membre ale Uniunii Europene. El a spus că UE sprijină cu fermitate „reformele încă nerealizate”, dar atât de necesare, demult râvnite de cetățenii moldoveni. El a menționat că viața moldovenilor e afectată în domenii fundamentale pentru societate, precum justiția, statul de drept, democrația, standardele electorale și libertatea presei. Integritatea, transparența și lupta împotriva corupției trebuie să continue, iar societatea civilă trebuie să aibă sprijin și instrumente pentru a-i responsabiliza pe cei de la putere. Ambasadorul și-a manifestat recunoștința față de cei care luptă cu pandemia din prima linie și cei care sunt vulnerabili în această criză pandemică.
RECONFIGURAREA POLITICULUI
3. „Pro” propune „anti-” Pe 8 mai, deputatul Pro Moldova Andrian Candu a propus crearea unui Bloc anti-guvernamental, pentru a lupta cu partidele de la cârma țării. El a făcut un apel către Platforma DA și Partidul Acțiune și Solidaritate să-și unească forțele pentru a da jos actuala guvernare. Politicianul s-a adresat și foștilor colegi din Partidul Democrat, în special liderului acestuia, Pavel Filip, și l-a îndemnat să ia o decizie, „să nu mai stea într-o mocirlă roșie” și să părăsească majoritatea parlamentară care se află la guvernare.
4. Partidul Șor a salutat apelul grupului Pro Moldova privind crearea unui bloc anti-guvernamental și a anunțat că va adera la acesta. Formațiunea a constatat că actuala guvernare este subjugată intereselor personale, de natură electorală, ale președintelui Igor Dodon, liderul de facto al PSRM.
A reacționat și vicepreședintele Parlamentului Alexandru Slusari: „Dacă domnul Candu crede că cineva a uitat despre trecutul lui glorios lângă Plahotniuc, dânsul greșește amarnic. Din punctul meu de vedere, domnul Candu are multe de făcut pentru a recupera, a cere scuze de la popor și ideea lui sună foarte straniu”, a opinat parlamentarul, fiind susținut și de colegul său de partid, Igor Munteanu: „Nu cred că domnul Candu are autoritatea morală de a propune un bloc”.
5. Nici vorbă de ideologie! Liderul Partidului Democrat, Pavel Filip, afirmă în legătură cu cele întâmplate că a avut loc un scenariu evident. Apelul lui Andrian Candu nici nu a apucat să fie anunțat, că foștii colegi spun deja că se alătură acestuia. Pavel Filip susține că cei care au plecat din PDM au promovat cel mai mult intrarea într-o coaliție cu Partidul Socialiștilor. De aceea, este departe de gândul că ei au plecat pe motive de ideologie.
Potrivit președintelui PDM, cei care astăzi își doresc alegeri anticipate, trebuie să-și amintească de faptul că ei au pierdut alegerile în municipiul Chișinău, alegerile din circumscripția Hâncești. În opinia sa, tot ce se întâmplă în ultima perioadă este un atac fără precedent împotriva PDM. „Trebuie să înțelegem cu toții că este pusă în aplicare o mașinărie foarte și foarte mare”, a menționat Pavel Filip.
6. Variantele de la televizor ale președintelui În episodul ordinar al mesajelor televizate, președintele Igor Dodon a relevat că „dacă plecările din PDM continuă, cel mai probabil ajungem la alegeri parlamentare anticipate sau partidele de dreapta - Maia Sandu - trebuie să se așeze la masa de discuții cu Șor, Candu și cu cei care pleacă din PDM”.
Mai mult, dacă Maia Sandu ar recurge la acest gest, Igor Dodon consideră că „alegerile prezidențiale le câștigăm din primul tur”. La (parlamentarele) anticipate vor trece două partide mari: socialiștii și Maia Sandu. Restul vor face politică din afara Parlamentului”, a mai declarat Dodon.
7. PSRM a emis un comunicat în care susține că plecările democraților „fac parte din strategia oligarhilor fugari, care vor să subjuge țara din nou”. Formațiunea a mai punctat că nu va accepta o majoritate „creată din transfugi”, dar în orice moment e „gata pentru a merge la anticipate”. Noi nu vom accepta o majoritate croită din transfugi, așa cum practică oligarhii, cumpărând deputați, precum cartofii la piață. Nu vom accepta, sub nicio formă, o majoritate cu deputații de talia lui Candu și Șor, exponenții direcți ai grupării oligarhice, care au furat și au sărăcit Moldova”, mai afirmă cei din PSRM.
Președintele de onoare al PDM Dumitru Diacov consideră că cei rămași după plecarea a 4 deputați, „se vor menține” și că nu vor mai avea loc plecări din partid. Totodată, democratul spune că dacă grupul parlamentar „Pro Moldova” va dori să revină în PDM, acesta îi va saluta.
GUVERN/COMISIA PENTRU SITUAȚIA DE URGENȚĂ
8. La muncă, nu la petrecere! Din 4 mai angajații din sectorul public au revenit la programul obișnuit de activitate. De asemenea, sunt reluate activitățile de comerț cu amănuntul ale tuturor tipurilor de mărfuri și produse, cu excepția unităților comerciale amplasate în centre comerciale, în piețe, în aeroporturile și porturile internaționale și în punctele internaționale de trecere a frontierei de stat.
Tot de lunea trecută, s-a reluat activitatea de comerț a produselor la pachet și în regim catering prin unitățile de alimentație publică și prin unitățile care comercializează produse de patiserie, panificație și alte produse alimentare cu vânzare la geam.
De asemenea, își reiau activitatea și comercianții de produse alimentare la pachet prin unitățile de alimentație publică din cadrul unităților de comercializare a produselor petroliere, cu excluderea posibilității de consumare a acestora în incinta sau teritoriul unității.
Și transportul public din Bălți și Chișinău revine la programul obișnuit de activitate. La Chișinău, taxatorii revin la muncă, iar toți pasagerii sunt obligați să poarte măști sau materiale reutilizabile (fulare, eșarfe, alte articole vestimentare) în transportul public.
Din 11 mai încep să lucreze piețele din toate localitățile țării, cu excepția celor din Chișinău și Bălți. Centrele comerciale încă nu se redeschid. Centrele multifuncționale din subordinea Agenției de servicii publice reiau activitatea de documentare a populației. Vor fi permise serviciile divine în curțile bisericilor cu respectarea tuturor măsurilor de protecție sanitară. Se apropie deschiderea frizeriilor și cabinetelor stomatologice
9. Guvernul caută soluții pentru agenții economici îndatorați la bănci. Executivul e focusat pe măsuri capabile să mențină locurile de muncă și să susțină activitatea întreprinderilor, inclusiv prin reeșalonarea creditelor și renunțarea la sancțiuni pentru întârzierea rambursării.
Comisia Națională a Pieței Financiare a informat că 13 instituții de micro-finanțare (sectorul de creditare non-bancar), care dețin 51% din piață sau 285 mii de beneficiari au acceptat să reeșaloneze ori să renegocieze creditele. Au fost deja renegociate peste 41182 mii de contracte, în valoare de 677 milioane lei. Au fost anulate penalități în sumă de 10 milioane lei pentru 10370 de persoane. Banca Națională a Moldovei a informat că în sectorul bancar au fost deja reeșalonate și renegociate credite în valoare de cca 2,85 miliarde lei, dintre care 2,5 miliarde lei în cazul persoanelor juridice și 350 milioane lei în cazul persoanelor fizice. Aceasta reprezintă o cotă de cca 6,8% din debitorii existenți.
Au fost examinate mai multe modalități de susținere a beneficiarilor de credite, persoane fizice și juridice. „O decizie finală asupra acestor modalități va fi luată în urma consultărilor prim-ministrului cu asociațiile de business, care vor fi desfășurate pe parcursul următoarelor zile”, se spune într-un comunicat de presă.
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
11. 9 ONG-uri - Institutul de Politici și Reforme Europene (IPRE), Amnesty International Moldova (AIM), Comunitatea WatchDog, Asociația pentru Democrație Participativă „ADEPT”, Asociația Promo-LEX, Fundația Est Europeană, Institutul de Politici Publice (IPP), Centrul de Politici și Reforme au semnat un apel către politicieni să înceteze atacurile în adresa Curții Constituționale și a sistemului judecătoresc; iar Procuraturii Generale – să investigheze din oficiu, minuțios și prompt suspiciunile de filare a judecătorilor Curții Constituționale și să ofere detalii publice cu privire la acțiunile întreprinse.
De asemenea, acestea solicită ca mass-media să relateze imparțial și cu bună credință despre situația din sectorul justiției, inclusiv cu privire la activitatea Curții Constituționale, iar partenerilor de dezvoltare – să monitorizeze cu cea mai mare atenție situația actuală din jurul Curții Constituționale, precum și atacurile politicienilor și acțiunile sau inacțiunile instituțiilor de drept împotriva judecătorilor și procurorilor.
12. Vom vota partide! În ședința de joi, Curtea Constituțională a decis că eventuale alegeri parlamentare anticipate pot avea loc doar în baza sistemului proporțional de vot și nu mai devreme de un an după publicarea deciziei de modificare a sistemului electoral în Monitorul Oficial, pe data de 16 august 2019. Decizia în cauză scoate din uz o decizie a vechii componențe a CC, care prevedea că alegerile anticipate nu puteau fi organizate în baza altui sistem electoral decât cel precedent - mixt.
ECONOMIA
13. Pandemia ne va goli buzunarele Economiștii de la German Economic Team (GET), au atestat că în Republica Moldova criza provocată de pandemia de COVID-19 va fi una mai severă decât cea din 2008-2009. Potrivit estimărilor, Republica Moldova a intrat în criza provocată de pandemia de COVID-19 cu o economie deja slăbită, având o evoluție negativă din a doua jumătate a anului 2019.
Sistarea sau diminuarea bruscă a activități economice pe multiple segmente se estimează la pierderi în valoare de 1,5 miliarde lei în luna martie, de 5,4 miliarde lei în luna aprilie și de circa 3,9 miliarde lei în luna mai. Se presupune că cele mai mari pierderi se vor înregistra în domeniul investițiilor, serviciilor și comerțului cu mărfuri nealimentare. Potrivit specialiștilor, șocul intern va genera o scădere a cererii și a producției cu aproximativ 11,4 miliarde lei în trimestrul II 2020, și cu circa 20,8 miliarde lei (1,15 miliarde de dolari) pe parcursul întregului an 2020.
„Cu toate acestea, scăderea efectivă a PIB-ului va fi mai mică, deoarece importurile în scădere compensează efectul”, susțin autorii studiului. Dacă, anterior, FMI prognozase o creștere a PIB-ului de 3,8% pentru 2020, coronocriza va avea ca efect o reducere generală a PIB-ului real cu 6,3% în 2020. Astfel, pierderile de pe urma pandemiei sunt estimate la circa 10,1% din PIB.
SOCIETATEA CIVILĂ
12. Premierul, la „trântă” cu presa. De ziua Mondială a Libertății Presei pe pagina oficială a Guvernului a fost publicat un mesaj de felicitare, care a provocat revolta jurnaliștilor, deoarece a reflectat viziuni în mare parte personale referitor la mass-media. „Trăim timpuri când știrea a devenit marfă și producerea știrilor țintește tot mai mult în crearea istoriilor senzaționale și tot mai puțin ține cont de adevăr sau relevanță. În timpurile noastre dezinformarea se face prin producerea zilnică a unui volum imens de informație, unde calitatea și veridicitatea știrilor suferă.
Astăzi lucrătorii presei au nevoie de mult mai multe cunoștințe, de spirit de observație și de un instinct puternic al adevărului. Cunoștințele și spiritul de observație pentru a înțelege domeniul examinat. Instinctul adevărului pentru a distinge bine hotarul între adevăr și minciună și pentru a livra cititorului exclusiv adevăr”, se menționează în comunicat.
În alt mesaj, plasat de prim-ministrul Ion Chicu pe FB și conceput ca o replică la petiția scrisă a jurnaliștilor de a li se oferi acces liber la informațiile de interes public, oficialul opinează că „informația obiectivă nu prea aduce bani patronilor mediatici. Publicul a fost treptat învățat cu „Las fierbinți” și „Garcea” (aluzie la emisiunile de divertisment de la Pro TV – n.r.) - aici se fac banii pe publicitate. N-o să mai vedeți emisiuni la „posturile independente” despre oamenii care muncesc, care nu se rușinează să spună că-s cetățeni ce țin la țara noastră. Artiștii noștri redutabili nu mai încap pe ecranele „protv-urilor” - manelele le-au luat locul. Opinia medicilor despre epidemie nu mai contează - „experții” polivalenți au ocupat platourile. Stimați patroni mediatici - învățați-vă să faceți business cinstit - spuneți adevărul oamenilor. Veți pierde mulți business-ul, dacă nu vă schimbați atitudinea și nu livrați oamenilor informație. Și nici „finanțarea geopolitică” nu va mai fi o sursă durabilă”.
Pe aceeași undă comunică cu presa și consilierul premierului Vitalie Dragancea, care declarase anterior pentru Ziarul de Gardă că „Guvernul nu are nevoie de presă pentru a demonta fake-urile care apar... În primul rând, noi cu cetățenii avem comunicare și fără de voi, fiindcă nu tot timpul vă credem”, a spus funcționarul.
În paralel cu aceste abordări, în condițiile stării de urgență, autoritățile au 1) îngrădit posibilitatea jurnalistului de a pune întrebări „pe viu”, dar și 2) de a participa on-line la declarațiile de presă pentru a canaliza monologul vorbitorilor spre adevăratul interes al cetățenilor și 3) au extins de trei ori termenul de răspuns la interpelările scrise ale jurnaliștilor.
Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), a analizat în detaliu cadrul instituțional creat în baza legislației existente cu privire la starea de urgență, instituită drept răspuns la pandemia COVID-19. În special, analiza se referă și la comunicarea publică care „are loc nestructurat, cu plasarea unor informații contradictorii și din partea mai multor actori în același timp”.
Fostul premier al Republicii Moldova, Ion Sturza, a criticat mesajul actualului șef de cabinet, menționând că „nimeni nu a câștigat lupta cu presa” și că îi vine „greu să creadă că Chicu va avea o viață politică lungă, în aceste condiții”. Este cea mai mare greșeala să consideri că ești „fenomenal”, te pricepi la toate și doar presa, cetățenii, opoziția sunt niște ticăloși care nu te înțeleg și te sabotează pe tine „făt-frumosul”.
O serie de ONG-uri de media, printre care și Centrul pentru jurnalism independent, au semnalat cu regret și îngrijorare că mesajele lansate de prim-ministrul Ion Chicu defăimează statutul jurnalistului și conțin forme de exprimare care incită la ură față de instituțiile media. Organizațiile de media atenționează, repetat, că discursul de ură nu are nimic în comun cu libertatea de exprimare, inclusiv pe rețelele de socializare.
„Peter Michalko, șeful Delegației UE la Chișinău, a relevat că „rolul presei independente în orice societate care este și vrea să fie considerată democratică este unul foarte important. În contextul celor declarate de politicieni și al atacurilor asupra presei, ambasadorul Uniunii Europene menționează că datorită presei independente au ieșit la suprafață problemele cu care s-au confruntat medicii, și anume, lipsa protecției corespunzătoare în lupta cu pandemia. „Toată această criză a arătat de la bun început cât de important este să avem transparență și informație publică pentru că numai așa putem ști tot ce este important pentru a fi soluționat”, a accentuat oficialul.
SĂNĂTATEA PUBLICĂ
13. Sub pod, cu amintiri despre „podul de flori” 20 de camioane cu ajutor umanitar din partea României în valoare de 3,5 milioane de euro, au ajuns în Republica Moldova, însă au fost primite nu în Piața Marii Adunări Naționale, ci sub podul de pe șoseaua Hâncești din cartierul Telecentru. Decizia a fost criticată de opoziție, care a spus că aceasta nu este o întâmpinare pe măsură.
În tabăra criticilor a trecut și liderul PDM Pavel Filip, care a regretat decizia Guvernului și s-a desolidarizat „de atitudinea autorităților față de suportul venit de la București”. Cu toate acestea, gestul nu a fost apreciat de secretarul general PUN, Anatol Șalaru, care i-a imputat aflarea „la guvernare alături de Igor Dodon și PSRM”, ceea ce îl face „complice al afrontului la adresa României care a donat acest consistent ajutor cetățenilor Republicii Moldova”.
Premierul a contribuit la crearea acestei impresii de afront și atunci când a confundat profesionalismul medicilor moldoveni cu echiparea lor proastă. Invocând că „rata deceselor în Moldova este de 3%, rata globală – 7%, în România este 5,7%”, el a conchis că „toți care vin la noi să ne ajute (având în vedere misiunea de 42 de medici români – n.r.) au și oportunitatea să învețe de la medicii noștri cum se tratează asemenea boli”.
Alt oficial din echipa guvernamentală s-a făcut prezent în spațiul public cu afirmația că „odată cu venirea misiunii de medici din România, medicii din Moldova parcă au fost descalificați”. Mai înainte președintele Igor Dodon, după ce UE acordase Republicii Moldova 87 mln de dolari, spunea că „cei din UE” deocamdată dau doar declarații.
Întâmpinând convoiul la vama Leușeni, ambasadorul României Daniel Ioniță a spus: "Este un lucru important pentru relațiile dintre România și Republica Moldova. 20 de camioane cu asistență umanitară, medicamente, echipamente, din partea Guvernului României pentru Moldova, pentru a ajuta cetățenii Republicii Moldova să depășească cu bine pandemia. România a fost și va fi întotdeauna alături de cetățenii Republicii Moldova, dincolo de parcursul european pe care ni-l dorim să fie realizat. Mi se pare important că suntem alături de autoritățile din Republica Moldova", a menționat ambasadorul Daniel Ioniță.
La Chișinău, convoiul românesc a fost întâmpinat de premierul Ion Chicu cu un discurs plin de respect și recunoștință pentru ajutorul acordat. Și-au manifestat bucuria, după cum s-a exprimat diplomatic ambasadorul Daniel Ioniță, și unii cetățeni, punând în evidență scăpările organizatorice din partea gazdelor.
În ciuda speculațiilor din presă că s-ar ține departe de eveniment, președintele Igor Dodon a participat la ceremonia de transmitere a unor materiale la Institutul de Medicina Urgentă din capitală, unde a mulțumit într-o scurtă alocuțiune pentru „gestul cu adevărat frățesc” al României. Șeful statului a transmis un mesaj de mulțumire omologului său de la București, Klaus Iohannis.
PARTIDE EXTRAPARLAMENTARE
14. Partidul Unității Naționale a dedicat o declarație zilei de 9 mai și Zilei Europei în care se spune că an de an, la 9 mai se consemnează Ziua Uniunii Europene, pentru a marca declarația istorică a ministrului francez de externe Robert Schuman. La 9 mai 1950, acesta propunea un plan de colaborare economică între Franța și Germania. Declarația a stat la baza creării Uniunii Europene – cel mai ambițios proiect de pace, bună guvernare și bunăstare în lume, un simbol al libertății și standardelor înalte de viață.
În același timp, această dată vine să amintească de ziua de 8 mai 1945, atunci când, în Europa, s-a pus capăt celui mai sângeros război din istoria umanității. Teritoriul Basarabiei istorice a fost angrenat plenar în acest carnagiu mondial suferind pierderi umane imense, de sute de mii de oameni, morți și răniți în operațiuni militare, atrocități de război, bombardamente și exodul masiv al populației.
Însă înfrângerea fascismului nu a adus libertatea și prosperitatea așteptată, Europa Centrală și de Est cunoscând ororile regimului totalitar sovietic pentru încă aproape 50 de ani.
PUN a invitat cetățenii Republicii Moldova să consemneze data de 9 mai într-un eveniment comun de reculegere, compasiune și toleranță. Este un moment simbolic în care putem reafirma atașamentul nostru față de democrație, statul de drept, față de libertățile individuale și prosperitate, valori pe care Partidul Unității Naționale și le asumă, odată cu lupta pentru viitorul european și românesc al Republicii Moldova, se spune în declarația formațiunii.
REGIUNEA TRANSNISTREANĂ
15. Reprezentanții OMS în Moldova au efectuat o misiune de monitorizare în regiunea transnistreană. Anterior, Chișinăul a solicitat Organizației Mondiale a Sănătății să trimită o misiune tehnică în regiunea transnistreană, pentru a garanta accesul populației la servicii medicale de calitate în contextul pandemiei de COVID-19. Autoritățile de la Chișinău au declarat că Tiraspolul întreprinde măsuri unilaterale, care ar putea încălca dreptul la sănătate al locuitorilor din stânga Nistrului.
La rândul lor, administrația din regiune spune că monitorizarea are loc la solicitarea Tiraspolului și menționează începutul cooperării cu Rusia în combaterea infecției. Fostul medic principal al Rusiei și al „Rospotrebnadzor” Ghenadi Onishchenko, în prezent deputat al Dumei de stat, o fi declarat că „subiectul privind ajutorarea, inclusiv materială, a Transnistriei în combaterea infecției de coronavirus de tip nou va fi examinată de ministerul sănătății din Rusia...Acolo locuesc cetățeni de-ai noștri”.
Revenind la Chișinău, reprezentanții OMS au informat despre rezultatele vizitei în regiune și au formulat recomandări pentru activitățile ulterioare, în conformitate cu acțiunile Organizației Națiunilor Unite la nivel mondial de luptă împotriva COVID-19. Potrivit acestora, în perioada imediat următoare, OMS va prezenta autorităților constituționale ale Republicii Moldova un set de recomandări privind supravegherea epidemiologică, prevenirea și controlul infecției, depistarea precoce și managementul clinic al COVID-19 după vizita din regiunea transnistreană.
16. Mecanismului de pacificare în Zona de Securitate nu funcționează Printr-un comunicat de presă, delegația Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control atestă probleme de funcționare a mecanismului de pacificare în Zona de Securitate, care constă în instalarea ilegală a unor „posturi de control” și blocării activității observatorilor militari din cadrul Forțelor Mixte de Pacificare.
Astfel, după eșuarea reuniunii de lucru a copreședinților Comisiei cu participarea reprezentanților Ucrainei și Misiunii OSCE în Moldova, preconizată pentru 7 mai, nu a avut loc nici videoconferință planificată pentru 8 mai.
Partea transnistreană demonstrează ostentativ nedorința de a discuta și a remedia problemele pe care le-a creat tot ea în Zona de Securitate și de a readuce situația în strictă conformitate cu parametrii stabiliți în documentele-cadru ale misiunii de menținere a păcii de pe râul Nistru, potrivit comunicatului.
Subiecte de urmărit
Monitorizarea actorilor politici sub aspectul corespunderii interesului național în condițiile unor „nedumeriri” ale societății civile, generate de acceptarea unui credit defectuos etc.
Insistența societății civile asupra subiectului că pandemia e folosită de unele forțe pentru consolidarea pozițiilor și promovarea unor interese de grup
Adaptarea societății la condițiile de ieșire din regimul stării de urgență, formularea unor relații sociale de rezistență față de pandemie
Eficiența măsurilor de redresare a economiei, comerțului, de revenire la procesele de instruire în școli în condițiile de ieșire din criză.
Iurie Vition, IPN
---
Acest produs media este realizat cu sprijinul Fundației Soros-Moldova (FSM). Punctul de vedere al autorului materialului nu coincide neapărat cu opinia Fundației. Autorul este responsabil pentru corectitudinea celor expuse".