Parlamentul a votat în lectură finală un proiect de lege care stabilește lista funcționarilor cu acces la secretul de stat. Pe listă se regăsește președintele Consiliului Superior al Magistraturii, președinții instanțelor judecătorești, dar și conducătorii unor autorități publice, cum ar fi directorul Centrului Național Anticorupție, directorul general al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, președintele Comisiei Electorale Centrale, președintele Consiliului Coordonator al Audiovizualului, președintele Autorității Naționale de Integritate etc. transmite IPN.
Păstrarea secretului de stat va fi răsplătită cu 10% din salariu. Astfel, în funcție de mărimea salariului, președintele Consiliului Coordonator al Audiovizualului, directorul Serviciului de Stat de Arhivă și directorului Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică vor primi un spor pentru păstrarea secretului de stat de 650 de lei lunar. În cazul primarului general al capitalei sporul suplimentar la salariu va fi de 950 de lei, iar pentru directorul Centrului Național Anticorupție – 1050 de lei etc.
Totodată documentul prevede acordarea dreptului de acces la secretul de stat președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, iar acesta urmează să perfecteze dreptul de acces la secretul de stat celorlalți membri ai Consiliului. Prin oferirea accesului la secretul de stat, membrii CSM vor avea posibilitatea să analizeze și să aprecieze obiectiv judecătorii, dar și candidații la funcția de judecător. Informația care prezintă secret de stat poate fi prezentată doar membrilor de drept ai CSM: ministrul justiției, procurorul general și președintele Curții Supreme de Justiție. De asemenea, proiectul prevede includerea președinților instanțelor judecătorești pe lista persoanelor care au drept de acces la secretul de stat.
Pentru divulgarea secretului de stat este prevăzută pedeapsă penală. Divulgarea informaţiilor ce constituie secret de stat de către o persoană căreia aceste informaţii i-au fost încredinţate sau i-au devenit cunoscute în legătură cu serviciul sau munca sa, dacă nu constituie trădare de Patrie sau spionaj, se pedepseşte cu amendă în mărime de la 550 la 950 de unități convenționale sau cu închisoare până la patru ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la cinci ani. Aceeaşi acţiune soldată cu urmări grave se pedepseşte cu închisoare de la trei la șapte ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la doi la cinci ani.
Pierderea documentelor ce conţin secrete de stat, precum şi a obiectelor datele despre care constituie secret de stat, de către o persoană căreia aceste documente sau obiecte i-au fost încredinţate, dacă pierderea a fost un rezultat al încălcării regulilor stabilite de păstrare a documentelor sau obiectelor menţionate şi a cauzat urmări grave, se pedepseşte cu amendă în mărime de la 550 la 750 de unităţi convenţionale sau cu închisoare de până la trei ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la cinci ani.
