Curăţarea albiei râului Prut, proiect iniţiat anul trecut, a ajuns până la Cantemir, fiind redeschisă navigaţia internă pe sectorul Cahul – Cantemir, pe o lungime de 70 km. Portul fluvial Ungheni a investit circa 800 de mii de lei în lucrările de curăţare a acestui segment.
Astăzi, 14 iulie, la Cantermir a venit prima barjă cu 500 de tone de pietriş din România. 36 de ore durează transportul de marfă pe cale navală de la Brăila până la Cantemir şi 16 ore de la Giurgiuleşti la Cantemir. Patru barje, cu o capacitate de 500 – 600 de tone, vor fi puse la dispoziţia agenţilor economici pentru a putea fi folosite din aprilie până în octombrie, când se termină sezonul de navigaţie fluvială pe Prut.
Acest tip de transport a fost neglijat până în 2009, a spus Petru Codreanu, căpitanul Portului Giurgiuleşti. „Ne bucurăm că acum situaţia este alta. Porturile vamale aduc mulţi bani în buget. De exemplu, devamarea unei barje poate să aducă 2 mii, chiar şi 3 mii de euro”, a spus Petru Codreanu.
Prezent la eveniment, ministrul transporturilor şi infrastructurii drumurilor, Vasile Botnari, a spus că anul trecut, după o stagnare de 25 de ani, în premieră a fost relansată navigaţia pe Prut, care a ajuns până la Cahul. Lucrările de curăţare a şenalului navigabil vor continua, astfel încât la anul să se ajungă la Leova şi mai apoi la Ungheni.
Potrivit ministrului, producătorii agricoli vor avea posibilitatea să-şi transporte recolta prin Portul Giurgiuleşti. De asemenea, pe Prut vor putea fi importate materiale de construcţii necesare pentru reabilitarea şi construcţia drumurilor din regiunea de sud a Moldovei. „Anual vor putea fi transportate 300 mii tone de mărfuri şi agenţii economici vor avea mai multe opţiuni”, a subliniat Vasile Botnari. Acest tip de transport este considerat unul sigur, eficient din punct de vedere al consumului de energie şi mai „prietenos” mediului.
Extinderea complexului portuar în vecinătatea localităţii Giurgiuleşti, până la Cantemir, a permis Republicii Moldova să evolueze de la un stat care nu are ieşire la mare, cu perspective mici de dezvoltare, la un stat mai atractiv pentru investiţii şi comerţ, a remarcat ministrul. Oficialul a mai spus că în Republica Moldova sunt acum mai multe căi navigabile interne de importanţă internaţională. Potrivit calculelor ministrului, la transportarea mărfurilor pe cale fluvială costurile sunt de 7 ori mai mici decât cu transportul auto.
În acest an, până la 50 de mii de tone de materiale de construcţie urmează să fie transportate în Republica Moldova pe cale navală, iar în perspectivă până la 300 de mii de tone. Fiecare agent economic negociază individual cu întreprinderile de stat sau cu societăţile private preţul pentru transportarea mărfurilor. Anual, în bugetul statului intră de la 20 mln până la 30 mln de lei doar din devamări, spun specialiştii.
